Băncile, cazinourile sau magazinele de mobilă lasă locul dezvoltării unor afaceri care, înainte de criză, nu le puteau concura la plata chiriei. În prezent, cea mai dinami­că extindere la stradă aparţine, în funcţie de zone, magazinelor de cartier, restaurantelor, cafenelelor sau caselor de amanet. Tot aici putem să amintim reapariţia autoservirilor cu mâncare ieftină.
Printre beneficiile actualei crize merită amintită diversificarea ofertei din retailul stradal. Profiturile din ur­mă cu doi-trei ani sunt cu totul altfel distribuite pe diferite tipuri de afa­ceri în prezent. Drept urmare, cei care aveau putere financiară mai mare înainte şi puteau alege locul pe care să-l închirieze nu mai sunt acum în „pole position”.
„Criza a permis unor sectoare în­tregi din retail să aibă acces la spaţii de bună calitate. Se naşte astfel o ofertă mai diversificată de magazine, care pentru consumator e un lucru bun. Înainte, consumatorul de cartier voia să cumpere ceva pe stradă, dar dădea doar de bănci şi cazinouri”, spune Răzvan Gheorghe, Managing Director, Partener Cush­man & Wakefield. „Era greu înainte ca un magazin de pantofi sau unul cu articole sportive să ofere o asemenea profitabilitate încât să concu­reze cu o bancă la alegerea spaţiului dorit spre închiriere. Acum acest lucru a devenit posibil”, adaugă Răzvan Gheorghe.

Afaceri în scădere
Majoritatea afacerilor de succes din anii trecuţi au fost legate direct sau indirect de dezvoltarea imobi­liară, susţinută de creditare. Aici pot fi amintite băncile, notariatele, ma­gazinele de fashion sau diverse fir­me care aveau birouri la parterul blo­curilor. Multe firme de acest gen şi-au redus activitatea sau au dis­pă­rut, lăsând locul altora. „Sunt si­tuaţii în care companiile au intrat în insolvenţă şi au închis spa­ţiile, inclusiv pe cele aflate pe artere principale”, a declarat Estera Ena­che, Se­nior Retail Consultant, DTZ Echi­nox. Aici de amintit sunt magazinele de bijuterii de pe bulevardul Ma­gheru, care au început să se în­chidă încă de anul trecut. La acestea pu­tem adăuga magazine de îmbră­că­minte sau decoraţiuni închise pe Ca­lea Victoriei, zonă care, deşi este cen­trală, are un trafic pietonal des­tul de redus.
Pe de altă parte, destinaţia unor spa­ţii a fost schimbată. „Amintesc aici spaţiile destinate anterior co­mer­ţului cu mobilă sau pentru bi­rouri, în locul cărora au apărut ma­gazine Carrefour Market sau Red Market”, precizează Luiza Moraru, Head of Retail Department, CB Ri­chard Ellis. Printre cele mai legate de boom-ul imobiliar sunt notaria­tele, pentru care grosul profitului pro­venea din certificarea vânzării de apartamente. Dacă încă nu se poa­te vorbi de re­nunţarea la activitate, tot mai multe dintre acestea îşi pun serios problema chiriei şi a relocării. Asta pentru că, în vremea boom-ului, notariatele îşi permiteau spaţii generoase, cu mai mulţi angajaţi, la parterul blo­curilor şi în zone cu vad de clienţi, ca urmare a profiturilor mari.

„Împinge tava” se întoarce
De 6-7 ani din Capitală au dis­părut unităţile de alimentaţie pu­bli­că în regim de autoservire. Aces­tea încep să reapară, ca urmare a mân­cării ieftine oferite, corelată salarii­lor în scădere. Amintim aici centrul deschis în zona piaţa Sudului, aproa­pe de Big Berceni, precum şi alimentara cu regim de autoservire din pia­ţa Alba Iulia. Succesul acestora este dat de cozile mari formate, fapt care e cel mai clar semn de revenire a acestui gen de afacere.
Pe de altă parte, obiceiurile de con­sum ale românilor readuc la via­ţă zona Lipscani. „Centrul vechi al Capitalei a încetat să mai fie o zonă în curs de dezvoltare şi s-a tran­sfor­mat în «hot spot» pentru cafenele, baruri&restaurant. Din păcate, zona de retail s-a dezvoltat într-o singură direcţie: servicii alimentare & ca­fe­ne­le, mai degrabă decât modă şi ser­vicii”, a declarat Luiza Moraru. A­ceas­­ta adaugă că magazinele de pro­ximitate sunt acum principalul chi­riaş în ceea ce priveşte extinderea pe segmentul „on street”, cu mai mul­te nume noi: Carrefour Market, Mega Image, în special cu formatul Red Market, Billa, Mic.Ro Retail. „Este in­teresantă mişcarea pe care a fă­cut-o Carrefour de a veni cu un con­­cept de vecinătate, cu magazine mici şi ac­cesibile, cu o ofertă destinată cum­părăturilor zilnice, pe lân­gă targetul iniţial de cumpărături pen­tru o săp­tămână”, e de părere Ben Binns, şe­ful pe retail al King Sturge.
Pe lângă aceste noi oferte, există şi pe partea de bănci sau servicii fi­nanciare companii care sunt în cău­tarea unor spaţii de calitate, în timp ce alte bănci îşi închid centrele ne­pro­fitabile. „Printre companiile care urmăresc să-şi consolideze poziţia pe piaţă prin ocuparea de spaţii de bu­nă calitate se numără şi CEC sau Groupama”, adaugă Binns.

Centru sau cartier
Chiar dacă e greu de găsit un retailer pe partea de fashion sau cu ceasuri de lux în cartiere, populaţia mare concentrată acolo şi proximitatea sunt factori care contribuie la interesul crescut al comercianţilor pentru cartiere. La aceasta se adaugă faptul că mall-urile nu au redus chi­riile substanţial sau, dacă au făcut-o, acest lucru e valabil pentru o perio­a­dă scurtă de timp. Nici suprafeţe mai mari de 120 mp nu prea sunt de găsit în zonele centrale. Aceste as­pecte pot face cartierele tot mai inte­resante pentru retailul stradal. „În jurul zonei centrale şi semicentrale există concentrări mari de blocuri, care însumează o populaţie aproximativ egală cu a Constanţei sau a Iaşiului. Evident că fiecare dintre aceste comunităţi are nevoie de o zonă comercială unde să găsească de toate, pe cât se poate. Aceste artere comerciale de cartier sunt interesante cam pentru toţi comercianţii, excepţie poate confecţii, încălţă­mi­n­te scumpe sau branduri internaţio­na­le cu pretenţii”, consideră Răzvan Gheorghe.
Tot în aceste zone de cartier şi mai ales în zona pieţelor continuă să fie deschise farmacii ale marilor lanţuri. „Acestea există într-un nu­măr care va creşte atâta timp cât vor fi profitabile. Dacă o farmacie se deschide şi este profitabilă, normal că se mai deschide o alta”, adaugă directorul de la Cushman & Wake­field. În zona centrală, una dintre ariile cel mai afectate de criză a fost Calea Victoriei. După ce proprietarii s-au săturat să aştepte cu spaţiile goale, nelăsând din preţ, zona în­cepe treptat să-şi revină. „Au apărut chiriaşii de lux pe Calea Victoriei - unde spaţiile au fost vacante anul trecut. Au fost ocupate sau sunt în curs de ocupare spaţii de către chi­riaşi foarte puternici, cum ar fi Ge­rard Darel, Victoria Men, Emporio Armani (urmează a fi deschis) sau Montblanc (urmează a fi deschis)”, a declarat Luiza Moraru.
Brandurile internaţionale se concentrează în continuare pe zona centrală. Unii analişti estimează o mi­gra­re parţială a acestora spre car­tie­re, în perioada următoare. „Cred că în zonele centrale ale oraşelor vor fi 50-60% branduri internaţionale şi 40% locale de diverse, din orice do­meniu. La nivel de cartiere, 70% local, 30% tra­di­ţional. Nu exclud ca pe piaţă să in­tre pe viitor şi spă­lă­to­riile moderne franţuzeşti, la care a­ceştia sunt ex­perţi”, adaugă Răzvan Gheorghe.

Greşelile trecutului
Printre aspectele în care sunt blocaţi proprietarii de spaţii stradale este chiria. „Şi anul trecut, dar şi la începutul acestui an, proprietarii au preferat să aibă spaţiile neocupate decât să lase la preţ. În acest fel au pierdut oportunitatea de a închiria imediat un spaţiu, în condiţiile unei cereri scăzute”, a declarat consultantul de la DTZ Echinox.
Focusarea exclusiv pe preţ este în continuare o problemă a proprieta­rilor. Aceştia preferă să accepte o chi­rie mai mare de la un „no name” ca­re mâine dă faliment decât să ia un brand care să asigure o stabilitate pe termen lung. „Este vorba de o abordare simplistă şi pe termen scurt. Pentru un proprietar este extrem de important ca, pe lângă chiria înca­sa­tă, chiriaşul să aibă vânzări stabile pe termen lung, să atragă prin renumele său alţi clienţi, să se potri­veas­că pentru zona în cauză”, declară şeful pe retail de la King Sturge.
Mulţi proprietari au ales să îm­par­tă spaţiul pentru a-l da mai multor chiriaşi. Acesta este unul dintre motivele pentru care multe zone duc lipsă de spaţii mari de închiriat. „Există proprietari care, după ce au divizat spaţiul în trei, au rămas doar cu chiriaşul din mijloc, iar ceilalţi doi au plecat. Acum au cerere pentru un spaţiu mai mare în zonă, dar nu pot da afară singurul chiriaş, pen­tru că acesta are contract ferm, dar nu-şi permite nici să se extindă”, adaugă Răzvan Gheorghe.