În urma unei solicitări venite din partea ANAF, averea lui Sebastian Ghiţă va fi împărţită cu fosta soţie
Luni, Judecătoria Ploieşti a admis solicitarea depusă de ANAF, de partaj judiciar între fostul deputat PSD, Sebastian Ghiţă, ascuns la vedere în Serbia şi fosta soţie a acestuia. Procesul se află pe rolul instanţelor de aproximativ 2 ani.
În fapt, magistraţii au constatat că soţii Ghiţă, Sebastian şi Mădălina, au fost căsătoriţi timp de aproape 14 ani, între 21 august 2004 şi 14 februarie 2018, dată la care a fost pronunţată, la Judecătoria Ploieşti, sentinţa civilă nr. 1037, prin care era declarat divorţul dintre cei doi.
În timpul căsătoriei, soţii Ghiţă au dobândit împreună două imobile, de 369 de mp şi respectiv 87 mp şi un teren cu suprafaţa de 1.306 mp, toate, situate în Municipiul Ploieşti. Magistraţii au decis modul în care se împart aceste bunuri, pentru ca, la solicitarea ANAF, o parte din valoarea acestora să ajungă în conturile statului român.
Astfel, Mădălina Ghiţă va primi terenul în suprafaţa de 1.306 mp pe care se află o locuinţă construită, formată din D+P+E+M. Proprietatea a fost evaluată la suma de 3.170.640 lei.
Pentru ca să se bucure pe deplin de frumoasa proprietate, Mădălina Ghiţă va trebui să-i plătească fostului soţ o sultă în valoare de 1.585.320 lei, aşa cum se arată în minuta instanţei: “Plăteşte sulta lotului II, în valoare de 1.585.320 lei, din care va achita sumele datorate de către pârâtul Ghiţă Sebastian Aurelian în limita creanţei pentru a cărei recuperare a fost formulată de reclamant prezenta acţiune. Stabileşte termen de plată de 12 luni, de la data rămânerii definitive a prezenţei hotărâri”. În plus, judecătorii au dispus ca „în temeiul art. 111 alin. 6 din Codul fiscal, în termen de 30 zile, hotărârea rămasă definitivă şi documentaţia aferentă să fie transmisă la organul fiscal competent.”
Decizia nu este definitiv, aceasta putând fi atacată cu apel.
Averea lui Sebastian Ghiţă
Demn de remarcat este faptul că averea lui Sebastian Ghiţă nu a suferit modificări pe parcursul celor patru ani de mandat parlamentar pe care acesta l-a avut intre anii 2012 si 2016, în schimb a crescut valoarea împrumuturilor acordate, în nume personal, prietenului Alexandru Iacobescu, nu mai puţin de 90.300.000 euro şi 9.000.000 dolari, de la 63.000.000 euro, declaraţi anterior, în 2012. Până în 2016, Sebastian Ghiţă a retras 30.000.000 de euro din contul deschis în 2012 la City Bank şi 100.000 de euro din contul deschis în 2008 la RBS. Pe de altă parte, a păstrat plasamentul în valoare de 18.000.000 de euro în fondul de investiţii elveţian UBS şi bunurile în valoare totală de 17.000.000 de euro, respectiv opere de artă în valoare de 13.000.000 de euro, bijuterii în valoare de 3.100.000 de euro şi ceasuri în valoare de 900.000 de euro. Toate aceste bunuri au fost dobândite de Sebi Aurică Ghiţă în perioada 1997 – 2012, când foamea de achiziţii glamuroase s-a manifestat mai accentuat, probabil.
Probleme şi pentru fratele fostului deputat
Între timp şi fratele fostului deputat are probleme fiind trimis în judecată de DNA, într-un dosar de evaziune fiscală. Astfel, lui Alexandru Ghiţă şi companiei 2KTelecom procurorii DNA le-au calculat un prejudiciu în valoare de 69.049.597 de lei, însă ANAF s-a constituit parte civilă cu o sumă mult mai mare, 103.650.866 lei.
Alături de fratele lui Sebastian Ghiţă, în dosar sunt vizate alte 10 persoane fizice şi 13 societăţi comerciale, toate din domeniul IT.
“În perioada 2009-2013, cei 23 de inculpaţi s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat prin încheierea unor contracte de prestări servicii, ca operaţiuni fictive, înregistrând în evidenţele contabile ale societăţii mai multe facturi de avans ‘conform contract’, în scopul deducerii TVA-ului aferent acestora şi compensării TVA-ului datorat din alte relaţii comerciale”, anunţă DNA, într-un comunicat de presă.
Urmând modelul clasic, ulterior emiterii, aceste facturi ar fi fost stornate ca urmare a rezilierii respectivelor contracte menite să creeze aparenţa unor tranzacţii reale. De fapt scopul urmărit a fost obţinerea dreptului de deducere şi amânare a plăţii sumelor rezultate din TVA, timp de mai multe luni, pentru unele dintre societăţi, care astfel se sustrăgeau de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.
“Pentru aceasta s-ar fi încheiat mai multe contracte ce ar fi avut ca obiect operaţiuni fictive, context în care ar fi fost emise mai multe facturi de avans, în temeiul cărora inculpaţii au dedus TVA (prin contrapunerea acestui TVA, celui colectat din relaţiile comerciale reale).
Prin aceste demersuri, inculpaţii ar fi prejudiciat statul cu suma totală de 69.049.597 lei”, precizează DNA.
Procurorii anunţă că în cauză s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile/imobile şi a conturilor bancare ale tuturor inculpaţilor.
