Într-un comunicat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR ) se precizează :
“Această realizare, deopotrivă cu previziunile optimiste privind accesarea fondurilor europene în 2017, contribuie la atenuarea temerilor privind creşterea deficitului bugetar indus de legea salarizării unitare.
Menţionăm, însă, că şi în contextul unei astfel de creşteri economice, nu pot fi acoperite riscurile ce ar putea fi generate de introducerea impozitului pe gospodărie”, se arată în comunicatul AOAR.
Având în vedere importanţa unui astfel de proiect, AOAR subliniază necesitatea realizării unui studiu de impact, în cadrul căruia să fie analizate cel puţin următoarele:
- termenul de implementare a noului sistem de impozitare (ianuarie 2018) este considerat de AOAR ca nerealist şi imposibil de realizat în practică. Reamintim că pentru situaţia din anul (2001), respectiv implementarea impozitului pe venitul global (şi numai pentru cei care obţineau şi alte venituri decât cele de natură salarială), pregătirea sistemelor şi campania de comunicare şi educare a contribuabililor începuse încă din anul 1997.
- creşterea semnificativă a numărului de contribuabili care vor depune documentaţia în mod individual, prin eliminarea reţinerii la sursă de către angajatori a impozitului pe venit, care va genera dificultăţi administrative pentru infrastructura actuală a ANAF şi, implicit, pentru contribuabili.
- costurile administrative şi cele tehnice ale implementării acestui sistem, care nu au fost încă estimate.
- dimensiunea potenţială a resurselor necesare pentru a compensa pierderea bugetarădeterminată de eliminarea reţinerii la sursă a impozitului pe venit, precum şi sursele de finanţare a acestei lipse bruşte şi semnificative de încasări la buget. Un calcul sumar conduce spre suma de 25 miliarde de lei, adică un impact bugetar de aproximativ 4% din PIB.
“Considerăm relevant faptul că alte ţări ale Uniunii Europene sunt preocupate de identificarea unor metode de simplificare a sistemului de impozitare a veniturilor, mai ales prin implementarea cotei unice. SUA, de asemenea, este în proces de regândire a sistemului actual de impozitare, tot cu scopul simplificării acestuia. Impozitul pe familie prevăzut de sistemul fiscal american este considerat opţional, şi nicidecum obligatoriu. Subliniem faptul că nicio ţară europeana care are un sistem de impozitare pe venitul global nu a renunţat la reţinerea la sursă a impozitului”, menţionează comunicatul citat.
“Guvernul trebuie să analizeze impactul modificării sistemului actual, metodele tehnice de implementare şi comunicare şi, de asemenea, să demareze programe de educare a contribuabililor, în paralel cu identificarea unor surse reale şi sustenabile de majorare a veniturilor bugetului de stat”, afirmă reprezentanţii Asociaţiei.
În acest sens, AOAR susţine următoarele măsuri, care ar sprijini activitatea antreprenorilor români şi, implicit, ar contribui la dezvoltarea mediului de afaceri din România:
- îmbunătăţirea colectării TVA şi reducerea diferenţelor între TVA de colectat şi cel colectat efectiv la bugetul de stat,prin implementarea de măsuri de identificare în timp real a fraudelor în materia TVA – de exemplu introducerea Standard Audit File for Tax (SAF –T), extinderea măsurilor de simplificare în domeniul TVA (taxare inversă extinsă), în condiţiile în care România se confruntă cu cel mai mare dezechilibru din colectarea de TVA dintre toate statele membre ale UE.
- consolidarea fiscală– ar aduce beneficii reale şi imediate atât mediului de afaceri, cât şi bugetului de stat. Prin consolidare, există posibilitatea compensării mai rapide a pierderilor, ajungându-se pe o poziţie de impozit pe profit de plată într-un termen mult mai scurt. În plus, s-ar elimina problemele de preţuri de transfer între contribuabilii români, precum şi costurile generate de întocmirea dosarelor de preţuri de transfer. În paralel, s-ar reduce costurile administrative ale ANAF, prin reducerea considerabilă a numărului de contribuabili supuşi inspecţiei fiscale, fapt ce are ca efect eliberarea unui număr de inspectori fiscali, care ar putea să se concentreze pe verificarea acelor contribuabili cu risc fiscal crescut în lupta împotriva evaziunii.
- ajustarea sistemului de impozitare a muncii, prin plafonarea bazei de calcul pentru contribuţiile sociale – în prezent, România are una dintre cele mai însemnate sarcini fiscale pe veniturile din muncă, în comparaţie cu alte ţări membre ale UE. Eliminarea plafonării contribuţiilor sociale generează inechitate şi dezechilibre majore (care afectează numai o categorie de contribuabili – cei care obţin venituri peste o anumită limită), în condiţiile în care sistemul de contribuţii implica existenţa unei contraprestaţii din partea statului. Astfel, apreciem ca necesară stabilirea unui plafon, care să ia în considerare veniturile medii, precum şi o componentă de solidaritate socială, care să acopere costurile unui pachet de prestaţii din partea statului.
