În creștere sunt și dobânzile pentru populație. Totuși, randamentele pentru economisirea în bănci rămân cu mult sub nivelul inflației, adică real negative.
În luna aprilie a acestui an, dobânda pentru firme a fost în medie de 1,44% la sută. Este cel mai ridicat nivel al dobânzii din 2015 până în prezent, cu o creştere de la doar 1,1% în martie 2018. Aceasta arată că majorările repetate ale dobânzii de politică monetară încep să îşi facă simţite efectele.
Totuşi, dobânzile nu doar că rămân reduse în termeni nominali însă sunt mult sub zero în termeni reali, în condiţiile în care, în aprilie, inflaţia a fost de 5,2%.
În ceea ce priveşte depozitele pentru populaţie, băncile au oferit, în aprilie, o medie de dobândă de 1%, de asemenea în creştere faţă de martie, însă mult mai lentă decât în cazul economiilor făcute de firme şi încă mult sub nivelurile din 2014-2015.
Pe de altă parte, dobânzile pentru credite au crescut, aşa cum era de aşteptat în contextul majorărilor repetate ale ROBOR, mult mai rapid decât dobânzile pentru depozite.
Dobânda medie la creditele noi era de 6,98% în aprilie, în creştere cu 25 de puncte de bază faţă de martie şi cu aproape 1,5 puncte procentuale faţă de septembrie, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2014.
La creditele pentru populaţie, dobânda a ajuns, în aprilie la 8,12%, record al ultimilor patru ani, în timp ce pentru firme, dobânda a fost de 5,11%, record al ultimilor trei ani.
Dobânzile oferite în prezent de bănci pentru economiile românilor nu mai au nicio legătură cu realităţile din piaţă ci, cel mult, cu calculele comerciale ale instituţiilor de credit.
Mai exact, încă de la finalul anului 2016 şi, mai accentuat, de la începutul lui 2017, politica de atragere a depozitelor s-a decuplat total de situaţia din economie.
Efectul direct şi uşor de intuit al diferenţelor din ce în ce mai mari dintre randamentele pentru depozite şi viteza de creştere a preţurilor este acela că, la scadenţă, cu banii depuşi în bancă oamenii vor cumpăra mai puţine produse decât în momentul constituirii depozitului.
Totuşi, spun bancherii, am intrat într-o perioadă în care dobânzile sunt în creştere. Cât de repede sau cât de mult vor urca randamentele pentru depozite depinde, însă, de la bancă la bancă.
„Băncile care au nevoie de lichiditate vor creşte dobânzile la depozite. Cele care nu au nevoie de lichiditate vor urmări piaţa şi când vor constata că au nevoie, vor face şi o ajustare a dobânzilor“, a arătat Radu Gheţea, preşedintele executiv al CEC Bank, la o conferinţă pe teme de profil.
Sergiu Oprescu, preşedintele Asociației Române a Băncilor (ARB), spune că piaţa are un exces de lichiditate, în condiţiile în care există 7 lei în credit pentru fiecare 10 lei în depozite, dar că distribuţia nu este egală la nivelul băncilor. „Situaţia variază de la bancă la bancă, de la poziţie la poziţie“, spune Oprescu. El explică faptul că nu trebuie considerat că evoluţia ROBOR trebuie să conducă simultan la o creştere a dobânzilor la depozite: „ciclurile se angrenează şi intră în poziţie pe termene ceva mai lung“.
