Cum ajută Eximbank antreprenorii români – cazul Racova

0
1903

Omul de afaceri Adrian Porumboiu adresează o scrisoare deschisă Guvernului, Senatului și Camerei Deputaților, precum și Băncii Naționale a României în care aduce dovada unor abuzuri făcute cu bună știință și cu „acoperirea” unor înalți funcționari ai statului. 

Redăm, integral, scrisoarea deschisă:

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE:

GUVERNUL ROMÂNIEI – DOMNULUI PRIM MINISTRU NICOLAE CIUCĂ

SENATUL ROMÂNIEI – DOAMNEI PREȘEDINTE ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU

CAMERA DEPUTAŢILOR – DOMNULUI PREȘEDINTE ION-MARCEL CIOLACU

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – DOMNULUI GUVERNATOR MUGUR ISĂRESCU

Grupul de firme Racova, pe care subsemnatul l-am întemeiat și controlat până în august 2015, a fost unul dintre cei mai mari producători agricoli privați, atât din România cât și din Europa. Exploata circa 50.000 hectare de teren agricol privat, avea peste 6.500 de angajați și deținea capacități de producție (morărit, panificație, silozuri, fabrică lactate, ferme de vaci, fabrică ulei si biodiesel, vinificație etc.) care îi permiteau să transforme materia primă în produse finite cu valoare adăugată.

În perioada 2013 – 2014, grupul de firme a intrat într-o criză financiară specifică economiei de piață dar fiind mai ales rezultatul unei perioade de trei ani de zile cu secetă severă care, practic, a diminuat producțiile de cereale. În acest context, grupul a solicitat o refinanțare Băncii de Export Import a României Eximbank S.A. Fac precizarea că, la data la care grupul Racova a solicitat refinanțarea, firmele componente își achitaseră obligațiile contractuale față de bancă. Deși inițial banca a fost de acord, după această promisiune a urmat un adevărat calvar care durează de peste 8 ani și care s-a materializat în distrugerea irevocabilă a grupului Racova. Astăzi, cu concursul Eximbank, firmele din grup sunt în insolvență, iar capacitățile de producție, care asigurau transformarea materiei prime în produse finite cu valoare adăugată, au fost vândute pe bucăți.

În tot acest timp, am încercat în zadar să atrag atenția autorităților statului asupra modului fraudulos în care Eximbank gestionează fondurile puse la dispoziția sa din bani publici și cum a participat la un mecanism contractual fraudulos al cărui scop a fost delapidarea societăților din grupul Racova de activele sale, în folosul unui grup de firme fantomă din Emiratele Arabe Unite și Republica Moldova, controlate de Vladimir Plahotniuc. Am făcut mai multe informări și sesizări, însoțite de documente și hotărâri definitive ale instanțelor de judecată, către Ministerul Finanțelor și către  Curtea de Conturi a României, sesizand toți miniștrii de finanțe, prim miniștrii și alți înalți demnitari, toate sesizările fiind însoțite de probe și hotărâri definitive care îmi confirmau afirmațiile. Am repetat în nenumărate rânduri că nu este vorba de o problema între Adrian Porumboiu și Eximbank, ci este vorba de un grup care actioneaza doar in interesul propriu în sânul celei mai mari și mai importante bănci a statului, care în loc să sprijine businessurile românești, le distruge printr-o conivență penală cu cei apropiați lor. Nu doar că aceste demersuri către autorități au rămas fără niciun rezultat dar conducerea Curții de Conturi a României, după ce, în urma unui control, a constatat prejudiciul enorm suferit de bugetul de stat, a dispus refacerea controlului pentru a-i „albi” pe Traian Halalai și echipa lui.

Traian Halalai a fost numit președinte al Eximbank în anul 2012, de către Victor Ponta, asigurându-și astfel controlul pe această instituție esențială. La acea vreme, în presă, au apărut acuzații și documente conform cărora Traian Halalai ar fi primit împrumuturi suspecte de sute de mii de euro de la cetățeni greci cu funcții de conducere în Banca Româneacă S.A., bancă unde lucrase și Traian Halalai, acesta oferind sume importante de bani domnului Vlad Stoica, șeful cancelariei primului ministru Victor Ponta, pentru a prelua funcția de președinte al Eximbank. Ca un arc peste timp, în 2020 Eximbank, în mod surprinzător, a cumpărat Banca Românească S.A. banca de unde provenea atât Traian Halalai, președintele Eximbank, dar și creditorii săi greci. Suma mare achitată de Eximbank, o bancă de stat, pentru Banca Românească S.A., respectiv 74 milioane Euro + 250 milioane finanțarea, plătiți la Banca Națională a Greciei, a uimit mulți profesioniști, dată fiind anvergura redusă a acestei bănci și problemele cu care se confrunta.

Revenind la grupul Racova, în urma refuzului Eximbank de a acorda refinanțarea creditelor – și aceasta în ciuda garanțiilor substanțiale (acoperind peste 200% din împrumuturi) de care beneficia banca (stocuri de produse agricole, imobile etc), pentru a evita intrarea în insolvență, pierderea a mii de locuri de muncă și distrugerea unei afaceri românești cu potențial enorm, am acceptat să vând acțiunile în decembrie 2014, contra unei sume modice, cumpărătorul recomandat de KPMG angajându-se că va achita datoriile societăților.

În decembrie 2014 am semnat contractele de cesiune a  pachetelor majoritare de acțiuni către Transoil, un grup de societăți cu sediul în Republica Moldova, controlat de cetățeni din spațiul ex-sovietic. Această vânzare forțată (finalizată în 08.08.2015) a fost cauzată și de refuzul EXIMBANK de a acorda o refinanțare a creditelor solicitată cu câteva luni înainte.

Dat fiind că, după semnarea acordurilor preliminare în decembrie 2014 cu Transoil și până la finalizarea vânzării (în august 2015), reușisem să negociez cu alți creditori și exista posibilitatea salvării grupului Racova chiar și cu împotrivirea Eximbank, am mai primit o lovitură, tot de la un demnitar numit de Victor Ponta. În martie 2015, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii la acea vreme, a acordat o sancțiune de 17 milioane de euro societății Comcereal Vaslui, parte din grupul Racova. Motivul invocat a fost unul halucinant, anume faptul că 17 vaci nu aveau crotalii și 62 de viței nu erau înregistrați în SNIIA (Sistemul national de identificare și înregistrare a animalelor)! Această sancțiune, care a blocat conturile societății, coroborată cu refuzul Eximbank de a acorda refinanțarea, a înlăturat orice șansă de salvare a grupului, fiind nevoit să vând pachetul majoritar. După peste 5 ani de litigii în instanță, această sancțiune a fost anulată, dovedindu-se faptul că a fost nelegală, însă la acel moment și-a produs efectul, blocând fluxul financiar al grupului și forțându-mă să il vând.

Spre surprinderea mea, am aflat ulterior vânzării că de fapt Eximbank negociase cu Transoil preluarea grupului RACOVA încă dinainte ca eu să intru în contact cu Transoil, când încă mai credeam că va fi acceptată refinanțarea și nici măcar nu aveam intenția de a vindeMai mult, deși toate eforturile de refinanțare a creditului luat de societățile grupul Racova au fost refuzate, am aflat că, în timp ce ne refuza nouă refinanțarea creditului, EXIMBANK negocia tocmai cu Transoil preluarea tuturor contractelor de credit în condiții financiare incredibil de avantajoase, pe cand grupului Racova îi refuzase orice șansă. Aceasta în condițiile în care, concomitent cu solicitarea de refinantare, plătisem 29 milioane de lei la Eximbank, iar grupul Racova oferea garanții semnificative și avea perspective foarte bune, pe când societatea favorizată de către Eximbank fusese înființată (ATENȚIE!) cu două luni anterior începerii negocierilor și nu a oferit nicio garanție (nici direct nici prin terți susținători) pentru îndeplinirea obligațiilor sale.

Această situație incredibilă, în care o bancă de Stat, care are obligația, conform propriei legi de funcționare, să susțină  mediul de afaceri românesc, defavorizează și discriminează clar o societate românească cu istoric și active importante, în favoarea unor entități străine care nu prezentau nicio bonitate financiară, a fost posibilă doar datorită influenței pe care o exercită Traian Halalai. EXIMBANK a fost un complice activ în demersurile ulterioare de delapidare a activelor grupului RACOVA.

Dat fiind că EXIMBANK este o bancă controlată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, toate operațiunile care privesc fondurile publice gestionate de Eximbank trebuie aprobate de către Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (C.I.F.G.A.), format din reprezentanți ai mai multor ministere. În perioada noiembrie 2014 – aprilie 2015 Traian Halalai a negociat cesionarea către grupul Transoil a contractelor de credit încheiate de Eximbank cu societățile din grupul Racova. Contractul de cesiune a fost semnat la data de 26.08.2015 între Eximbank și o societate din Luxemburg a grupului Transoil, înființată cu câteva luni înaintea semnăriiContractul a fost modificat prin 3 acte adiționale, în 21.10.2015, 02.12.2015 și 01.03.2016 prin care termenul de îndeplinire a obligațiilor TransOil, inițial 30.09.2015, a fost prelungit până la 18.04.2016, deși Eximbank nu a cerut, iar Transoil nu a oferit nicio garanție pentru situația în care nerespectarea obligațiilor sale prejudiciază banca sau bugetul de stat. În ciuda prelungirilor succesive acordate de Eximbank, TransOil nu a achitat niciun leu din prețul cesiunii de creanță, dar s-a folosit de suspendarea executărilor silite și de termenul de grație acordat de Eximbank pentru a sustrage din Comcereal S.A. și Mopan S.A. active care constituiau garanția Eximbank și valorau aproximativ 18 milioane euro. Deoarece nu a solicitat nicio garanție de la Transoil, acest prejudiciu a fost acoperit de Eximbank prin executarea garanției de Stat, deci prin folosirea banilor publiciContractul de cesiune care a dus la acest prejudiciu enorm a fost încheiat fără a fi solicitat acordul obligatoriu al C.I.F.G.A., deși legea impunea obținerea în prealabil a acestui acordNu doar că Traian Halalai nu a solicitat acordul CIFGA pentru aceste acte de dispoziție asupra garanției de stat, dar, astfel cum rezultă din contractul de cesiune, deși Transoil nu achitase niciun leu și nu oferise nicio garanție, a pus banca de stat Eximbank la dispoziția Transoil asumându-și prin contract că banca va acționa privind garanția de stat conform instrucțiunilor Transoil.

Din cauza mecanismului contractual fraudulos coordonat de Traian Halalai si Claudiu Ciocîrlan, șeful oficiului juridic, s-au pierdut cele mai valoroase și ușor de valorificat garanții constituite de către Comcereal S.A. și Mopan S.A., respectiv stocuri și recolte în valoare de peste 18 milioane euro, fără că sumele încasate să ajungă la Eximbank, deși avea ipotecă de rang 1 pe toate aceste garanții.

Faptul că Eximbank a prejudiciat bugetul de stat, dându-și acordul pentru dispariția propriilor sale garanții, a fost stabilit prin hotărâre definitivă a instanței penale în procesul inițiat chiar de către Eximbank, în care invoca sustragerea de sub sechestru a garanțiilor. În alte cuvinte, prin hotărâre definitivă a instanței s-a stabilit că Eximbank a stat „de șase” câtă vreme societăți străine au sustras garanțiile băncii, constituite de firmele din grupul Racova și menite a asigura plata creditului acordat din fonduri publice. Valoarea acestor stocuri și recolte, dacă ar fi fost încasată de către Eximbank, ar fi asigurat achitarea creditului restant, evitându-se astfel prejudicierea bugetului de stat care a suportat executarea garanției de stat.

După ce a constatat că nu mai are nicio garanție, în anul 2016, Eximbank a început executarea silită a subsemnatului și a soției mele, care am garantat cu bună credință, știind că și în cazul unui blocaj financiar al societăților din grup, garanțiile constituite asigurau cu prisosință plata creditelor acordate de Eximbank sau de ceilalți creditori. Am contestat executările silite și după 6 ani de procese am câștigat definitiv. Însă faptele constatate în cadrul acestor procese, pe care le-am adus la cunoștința Ministerului Finanțelor și Curții de Conturi a României, sunt dovada unor abuzuri făcute cu bună știință și cu „acoperirea” unor înalți funcționari ai statului.

Toate cele de mai sus nu sunt simple afirmații, ci fapte dovedite în mod irevocabil după mai bine de 6 ani de procese în instanță și consfințite în rapoarte de expertiză și hotărâri judecătorești definitive, pe care, alăturat, le pun la dispoziția instituțiilor cărora m-am adresat.

Consider că această problemă este de interes național și trebuie adusă la cunoștința tuturor instituțiilor care pot interveni pentru ca aceste fărădelegi să nu se repete și cu alți antreprenori români, iar cei care au deturnat misiunea Eximbank de sprijinire a mediului de afaceri românesc să fie trați la răspundere.

Adrian Porumboiu”

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here