Proteste ale persoanelor imprumutate in CHF în faţa autorităţilor, discuţii aprinse pe marginea unor proiecte legislative, controverse între bancheri şi parlamentari, ameninţări, certuri, boicotarea băncilor de către debitori, executări silite, promisiuni deşarte, procese numeroase în instanţă, sinucideri – este tabloul sumar a ceea ce s-a petrecut în ţara noastră în ultimii doi ani, după ce, la data de 15 ianuarie 2015, Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a ridicat pragul de 1,2 CHF/Euro, impus în 2011, francul elveţian (CHF), ajungând să valoreze, la noi, 4,3287 lei, de la 3,7415 lei, cu o zi înainte.
Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) anunţau, atunci, că, din totalul românilor împrumutaţi la bănci, doar 5% au credite în CHF şi că noua cotaţie nu afectează “prea mult” piaţa valutară din ţara noastră.
În acelaşi timp, atât autorităţile, cât şi băncile au promis că vor adopta măsuri care să ajute la împărţirea poverii produsă de creşterea cursului de schimb.
Doar câteva bănci au lansat programe de conversie cu discount a creditelor contractate în CHF, iar Parlamentul a adoptat trei legi, după discuţii îndelungate, una dintre ele (Legea insolvenţei personale) fiind, însă, prorogată a doua oară, una (Legea conversiei la cursul acordării) – atacată la Curtea Constituţională a României (CCR) şi alta (Legea dării în plată) – controversată încă.
În acest context, persoanele împrumutate în franci elveţieni au continuat să plătescă rate la un curs crescut, situaţia produsă de decizia de acum doi ani a SNB nefiind rezolvată pentru toţi clienţii bancari afectaţi de situaţie.
Cursul francului elveţian nu a reuşit să scadă, de acum doi ani şi până în prezent, decât de la 4,3287 lei (valoarea din 15 ianuarie 2015) la 4,1858 lei (valabil vineri, 13 ianuarie 2017).
În aceeaşi perioadă, Victor Ponta, premier în funcţie la acea dată, considera că problema creditelor în franci elveţieni nu poate fi rezolvată prin conversia forţată a acestora într-o altă monedă.
A fost luată în discuţie şi Legea insolvenţei persoanelor fizice, însă Ministrul Justiţiei de atunci, Robert Cazanciuc, declara că acest proiect de act normativ trebuie să aibă o planificare realistă de intrare în vigoare întrucât o aplicare imediată ar conduce la blocarea sistemul de instanţe.
La 23 ianuarie 2015, francul elveţian înregistra un nou maxim istoric în ţara noastră, de 4,5817 lei.
De la finalul primei luni a lui 2015, sute de persoane au început să protesteze, solicitând conversia în lei a creditelor contractate în valută şi anunţând că intenţionează să cheme băncile în judecată, pe motive penale.
Tot atunci, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, spunea că şase bănci sunt dispuse să negocieze variante de reducere a ratelor la creditele în moneda elveţiană.
La data de 30 ianuarie a aceluiaşi an, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu anunţa că împrumuturile în CHF de la noi nu reprezintă un risc sistemic pentru economie, arătând că acestea reprezintă 1,4% din PIB, de cinci ori mai puţin decât în Polonia şi de şapte ori mai puţin decât în Ungaria. Şeful BNR spunea, atunci, că pledează pentru împărţirea poverii, dar într-o manieră calculată.
Din luna februarie 2015, debitorii au început să boicoteze băncile de la care s-au împrumutat, prin plata ratelor în monede, în vederea blocării activităţii băncilor.
Trei luni mai târziu, în luna mai, Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament.
În acelaşi timp, Justiţia a început să dea câştig de cauză debitorilor într-o serie de procese intentate de aceştia împotriva băncilor, iar Ministerul Finanţelor analiza oportunitatea unei legi în sprijinul creditaţilor în CHF.
În august 2015, deputaţii au decis reluarea discuţiilor privind conversia creditelor contractate în valută.
În decembrie 2015, aplicarea Legii insolvenţei persoanelor fizice a fost amânată cu un an, pe motiv că lipseau logistica şi banii necesari.
La începutul lunii februarie 2016, clienţii bancari au trimis o scrisoare Parlamentului, după amânarea discuţiilor pe marginea proiectului legislativ privind darea în plată, care prevedea că persoanele cu datorii la bănci pot scăpa de întreaga datorie dacă cedează băncii imobilul pus garanţie în momentul contractării creditelor. Această iniţiativă, demarată încă din 2015, a creat numeroase discuţii şi controverse în piaţă.
Legea dării în plată a fost adoptată în Camera Deputaţilor abia în 13 aprilie 2016, cu o majoritate de 207 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.
După nici măcar o lună, Daniel Cătălin Zamfir, deputat PNL la acel timp, cel care a promovat Legea dării în plată, a cerut conversia creditelor din CHF în lei la cursul istoric, printr-un amendament la proiectul legislativ depus încă din 2014 de Ana Birchall, deputat PSD al vremii.
La 18 octombrie 2016, Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării a fost adoptată în unanimitate de plenul Camerei Deputaţilor. Aceasta a fost contestată, însă, şase zile mai târziu, la Curtea Constituţională a României, de către Guvernul Cioloş.
Acelaşi Executiv a prorogat, pentru a doua oară, Legea insolvenţei persoanelor fizice, la finalul lunii decembrie.
Acum, împrumutaţii în CHF aşteaptă decizia CCR legată de Legea conversiei, aceasta urmând să fie anunţată miercuri, 18 ianuarie 2017.
