Politica guvernelor de pâna acum a generat o pierdere de 1.000.000.000 de lei viitorilor 6,8 milioane de pensionari

0
992
fonduri-private-pensii

De-a lungul timpului, Guvernele au decis amânarea implementării sistemului de pensii private în România. În 2016, contribuţia virată de Comisia Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS) către fondurile private de pensii ar fi trebuit să ajungă la 6% din sumele plătite de contribuabili. Ea este insă 5,1% şi în 2017, ceea ce a păgubit până acum sistemul de pensii private cu 5 miliarde de lei, care ar fi adus contributorilor un profit de un miliard de lei. Randamentul din ultimii doi ani a fost de 3,7%.

Când s-a implementat legea de funcţionare a pensiilor private exista un calendar şi un număr de salariaţi în România, din ale căror contribuţii de asigurări sociale urma să se vireze către fondurile private de pensii un anumit procent. Niciunul dintre aceste criterii nu a fost respectat în programul pensiilor private.

În 2007, guvernanţii au promis că legea pensiilor private va fi implementată cu succes şi că, anual, ponderea virată de stat de la angajaţi, în contul pensiei private, va creşte cu circa 0,5% pe an. Prima formă a legii a apărut în 2004.

În 2014, legea a fost revizuită. Deşi există deductibilitate fiscală, foarte mulţi angajatori nu apelează nici la pensia privată facultativă ca un stimulant pentru păstrarea angajaţilor.

„Iniţial, procentul a fost de 2% şi ar fi trebuit să crească cu 0,5 puncte procentuale pe an, ajungând la 6% in 2016. Însă guvernele anterioare au amânat calendarul de creştere în 2009 şi 2016, stagnarea fiind preluată și în 2017”, spun reprezentanţii NN Asigurărări, cel mai mare fond de pensii din România.

Efectul acestor îngheţări este că participanţii au primit contribuţii mai mici cu 5 miliarde de lei, care, dacă ar fi fost investite de administratori şi nu păstrate la Casa Naţională de Pensii pentru a fi folosiţi pentru plata actualilor pensionari, ar fi generat un randament de un miliard de lei, potrivit estimărilor Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR). Cu toate acestea, este important faptul ca Pilonul II este stabil şi că economiile viitorilor pensionari prin pensiile obligatorii îşi vor îndeplini obiectivul de a-i ajuta pe aceştia la momentul retragerii din activitate, spune Asociaţia.

La finalul anului trecut, numărul total de participanţi la Pilonul 2 (pensii private obligatorii) era de 6,8 milioane, iar activele nete totale ale fondurilor private obligatorii se ridicau la 31,46 miliarde de lei. Cea mai mare parte a banilor strânşi din contribuţii sunt investiţi de fondurile de pensii în titluri de stat (64,6%), urmate de plasamentele clasice în depozite bancare (7,1%) şi de obligaţiuni corporative (3,3%).

Valoarea medie a unei unităţi de fond în sistemul pensiilor private obligatorii a fost, la finalul anului trecut, de 21,56 lei. A crescut cu 3,3% în şase luni.

Iată cum a evoluat valoarea unei unităţi de fond pentru cele mai mari cinci fonduri active pe pilonul 2, în ultimele şase luni ale anului trecut:

NN (ING) avea la finalul anului trecut 1,92 milioane de participanţi. Valoarea unităţii de fond a ajuns la 22,40 lei, în creştere cu 3,33% faţă de jumătatea anului.

Allianz-Tiriac (AZT Viitorul Tău), cu 1,5 milioane de participanţi. Valoarea fiecărei unităţi de fond era de 20,35 lei, în creştere cu 2,77% faţă de cea înregistrată la jumătatea anului.

Metropolitan Life (Alico) avea 950.000 de participanţi la finalul anului trecut. Valoarea unităţii de fond era de 22,29 lei, în creştere cu 3,4% faţă de cea înregistrată cu şase luni în urmă.

Aegon (Vital), cu cei 839.000 de participanţi, raporta o valoare a unităţii de fond de 20,36 lei, în creştere cu 3,1%

Generali (Aripi) a ajuns la 672.000 de participanţi la finalul anului trecut, iar valoarea unităţii de fond a fost de 21,98 lei, în creştere cu 4,1%.

BCR strânsese 567.000 de participanţi la finalul anului trecut. Unitatea de fond ajunsese, la finalul lui decembrie, la 21,80 lei, în creştere cu 4%

BRD avea la fondul său de pensii 348.000 de cotizanţi pentru Pilonul 2. Valoarea unităţii de fond ajunsese la 19,23 lei, adică o creştere de 3,2%.

În condiţiile unui buget din ce în ce mai strâns şi a cheltuielilor cu salariile şi pensiile din ce în ce mai mari, în ultimele săptămâni au apărut în spaţiul public mai multe discuţii referitoare la naţionalizarea pilonului 2, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria şi în Polonia. Primul avertisment în acest sens a fost făcut de liberalul Cătălin Predoiu, dar, după declaraţiile politicianiste, au apărut cele ale ale actorilor din piaţă. Întâi, posibilitatea naţionalizării a fost evocată de şeful BCR pensii, Racu Crăciun şi mai apoi, lucru care a declanşat un scandal de proporţii, de NN, cel mai mare administrator de pensii private din România.

Într-o scrisoare trimisă propriilor contributori, cei de la NN aau avocat posibilitate naţionalizării. „În ultimele săptămâni, au existat discuţii în spa­tiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influenţate de decizii politice precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau na­ţio­nalizarea sumelor acumulate până acum în con­turile viitorilor pensionari. În eventualitatea unor mă­suri care ar afecta pensia administrată privat, vom face toate demersurile posibile pentru a apăra dreptul tău la proprietate asupra acestor bani“, a transmis NN Pensii clienţilor.

Cum este vorba de aproape două milioane de oameni potenţiali receptori ai acestui mesaj, guvernanţii au reacţionat şi s-au grăbit să nege posibilitatea naţionalizării.

Ministrul finanţelor, Viorel Ştefan, a respins informaţia afirmând că aceasta ca fiind aberantă şi fără temei. El a precizat că nicio raţiune politică, eco­nomică, financiară sau bugetară nu ar putea să determine o astfel de măsură şi a afirmat că Pilonul II de pensii este o schemă financiară de succes. Câteva ore mai târziu, Liviu Dragnea a declarat că „scandalul” generat de scrisoarea companiei NN este de fapt „un fake” pornit de la preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, iar Guvernul României ar trebui să ceară explicaţii de la Ambasada Olandei şi de la conducerea ING din această ţară. De asemenea, Dragnea a precizat că preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, precum şi întreaga conducere a acestei instituţii, vor mai rămâne în funcţie doar până când se vor încheia procedurile parlamentare care vor demara imediat după Paşte.

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a amendat NN Pensii cu 1% din capitalul social, respectiv 750.000 de lei, după ce compania a transmis clienţilor o scrisoare prin care îi informa că în ultimele săptămâni au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private, a declarat joi Ion Giurescu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

De asemenea, a fost decisă sancţionarea cu retragerea autorizaţiei directorului general, Raluca Ţintoiu, precum şi cu o amendă contravenţională de 100.000 de lei. Potrivit oficialului ASF, aceasta este cea mai mare amendă din istoria instituţiei, dar nu şi din istoria Pilonului II, unde cea mai mare sancţiune a primit aceeaşi societate, la începutul acestui sistem de pensii, şi a fost în valoare de 360.000 de euro pentru un contract de outsourcing.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ