Institutiile Financiare Nebancare sunt acele firme (Provident, EasyCredit, ca sa le mentionam pe cele mai cunoscute) care nu pot constitui depozite si care se adreseaza in principal clientilor refuzati de banci.
Practic, fără să impună o dobândă maximală sau o limitare a comisioanelor, banca centrală solicită ca la fiecare 100 de lei acordaţi credit la un DAE mai mare decât cel stabilit de BNR, societatea să pună 67 de lei în plus la capital.
Potrivit noilor reglementări BNR, instituţiile financiare nebancare care îndeplinesc condiţiile de intrare în Registrul Special al BNR (prag maxim de 75 de milioane de lei sold al creditelor acordate în ultimele trei trimestre) au dispoziţii tranzitorii şi 30 de zile la dispoziţie, dar maximum până la 25 ianuarie 2018, conform precizărilor oficiale ale BNR, pentru îndeplinirea condiţiilor cerute de înscrierea în Registrul Special. Conform BNR, “cerința referitoare la adecvarea fondurilor proprii intervine de la această dată, dar nu mai devreme de 1 februarie 2018 (pentru instituțiile financiare nebancare înscrise deja în Registrul special)”.
Regulamentul IFN-urilor intră în vigoare de la 1 octombrie 2017. BNR acordă totuşi un răgaz: adecvarea fondurilor proprii este obligatorie de la 1 februarie 2018 pentru cei care intră volens-nolens în Registrul Special. În disperare de cauză, IFN-urile atinse de această lege şi care nu vor cu nici un chip în Registrul Special al BNR încearcă să vândă portofoliile de credit pe care le au în România către băncile locale şi să închidă porţile aici. Migraţia personalului aici pare a fi atins cote maxime, deşi nimeni nu o recunoaşte oficial.
Până în prezent, majoritatea IFN-urilor cu un volum mare de activitate în România, îşi transferau/vindeau portofoliile de credite după ce ajungeau la limita de sus de 100 de milioane de lei sold al creditelor acordate. Strategia se bazează pe faptul că, odată intrate în Registrul Special BNR, IFN-urile trebuie să acorde împrumuturi similare cu cele bancare şi să respecte cerinţele de capital şi prudenţialitate ale BNR. În aceste condiţii dispar şi dobânzile anuale efective de 3.000-7.000% şi apar necesarurile de capital suplimentar. După validarea legii noi de către BNR, IFN-urile încearcă să vândă pe nimic portofoliile pe care le au în România către băncile locale, în speranţa că vor scăpa de sabia lui Damocles: intrarea în Registrul Special al BNR dacă au soldul de 100 de milioane de lei credite acordate.
Multe dintre vânzări nu sunt dictate de pragul de intrare în Registrul Special, ci de dorinţa de retragere de pe piaţa din România, aşa cum au făcut şi în Polonia sau în alte state care au decis să impună limite de dobândă, sub o formă sau alta. Unul dintre bancheri spunea că i s-a oferit spre vânzare, de exemplu, un portofoliu de clienţi cu credite de 100 de lei la preţul unui portofoliu de credite de 70 de lei, dar a fost nevoit să refuze deoarece un astfel de portofoliu aduce costuri suplimentare pentru care nu ai certitudinea că vor fi sau nu recuperate. În plus, legea provizionării creditelor se schimbă.
Astfel, noul regulament al BNR, care intră în vigoare la 1 octombrie, prevede ca noile cerinţe de capital să se aplice împrumuturilor cu o perioadă de ramburs de maximum 15 zile care depăşesc DAE de 200% pentru lei şi 133% pentru valută.
De asemenea, pentru împrumuturile acordate pe o perioadă de 16-90 de zile, IFN-urile trebuie să nu depăşească un DAE de 100% pentru creditele în lei şi 67% pentru cele în valută. Pentru împrumuturile pe termen mai mare de 90 de zile (gen credite ipotecare şi nu numai), IFN-urile trebuie să se limiteze la un DAE egal cu rata dobânzii Lombard (dobânda la care se împrumută băncile de la BNR, în prezent de 3,25%) înmulţit cu 10. Practic, dacă vor să nu vină cu bani de acasă, IFN-urile vor trebui să calculeze un DAE de maximum 32,5%.
BNR îşi motivează decizia prin faptul că ponderea creditării IFN în total creditare a depășit 10% în 2016 și este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015. În plus, în anul 2016, ritmul de creştere al creditelor IFN a depăsit ritmul de creştere al PIB, în timp ce ritmul de creştere al creditelor acordate de către bănci a fost mai mic decât creşterea PIB. Ponderea creditării IFN în total credite acordate companiilor a ajuns la 15,6% în martie 2017, în creştere cu 21% faţă de martie 2015. De asemenea, ponderea creditării IFN în total credite de consum acordate populaţiei a fost de 5,3% în martie 2017 înregistrând o creştere de 25% faţă de martie 2015.
IFN-urile acordă preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt către segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente. Acest specific explică ratele mai mari de dobândă (DAE) practicate faţă de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate și acordate, preponderent, pe termen mediu și lung. Valoarea medie a unui credit acordat de IFN către populație este de aproximativ 3.300 de lei, în timp ce valoarea medie a unui credit bancar către populație este de aproximativ 20.400 de lei.
Georgescu a motivat interventia BNR in directia reglementarilor in zona IFN-urilor prin aceea ca abia in 2017 s-a depasit pragul de 10% al ponderii creditelor acordate de INF in economie. “Acest prag de 10%, in evaluarile bancii europene, impune actiune. 26.4 miliarde de lei sunt creditele date de IFN in economia romaneasca”, a mai explicat Florin Georgescu.
- pentru prima data din anul 2011, ponderea creditarii IFN in total creditare a depasit 10% si este pe un trend ascendent
- stocul de credite acordate de IFN la iunie 2017 reprezinta 11% din total credit din economie (banci + IFN), respectiv 26,4 miliarde lei
- creditul acordat de IFN este cu 26% mai mare in luna iunie 2017 decat in luna decembrie 2014
La nivelul Uniunii Europene există 10-12 state unde IFN-urile nu au voie să depăşească un nivel maximal de dobândă, cuprins între 10% -15% până la 40% şi definit diferit de la o bancă centrală la alta.
