Ministerul Muncii a declarat Legea salarizării în sectorul bugetar prioritate zero, ceea ce a stârnit nemulţumiri atât din partea sindicaliştilor, cât şi a opoziţiei

0
790
pensii

Legea, dezbătută intens cu partenerii sociali în prima jumătate a acestui an,
a intrat în vigoare de la 1 iulie, prevede, printre altele, că raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de bază este de 1 la 12, acordarea unei indemnizaţii de vacanţă la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, limitarea sporurilor la 30% din salariul de bază, creşterea cuantumului brut al salariilor de bază cu 25% de la 1 ianuarie 2018, acordarea, obligatorie, începând cu 1 decembrie 2018, a unor indemnizaţii de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

Legea salarizării unitare s-a lucrat mai mult la partid, după cum afirmă ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, care explică secretomania în privinţa documentului prin faptul că nu s-a vrut să apară în presă, „pentru că s-au tot făcut corecţii şi nu voiam să părem neserioşi sau să se creadă că am dat o informaţie falsă”.

Legea salarizării, declarată prioritate zero a Ministerului Muncii, la începutul anului; în februarie încep negocierile cu partenerii sociali

La audierile din comisiile reunite pentru Muncă şi Egalitatea de şanse din Parlament pentru funcţia de ministrul al Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu a declarat că Legea salarizării unitare este o prioritate zero a ministerului pe care îl va conduce. După două săptămâni aceasta anunţă că proiectul privind salarizarea unitară pentru sectorul bugetar va fi depus în Parlament până în luna iunie.

„Noi lucrăm la salarizarea unitară. Toate salariile vor creşte, evident că vor creşte şi ale demnitarilor în raportul care este absolut necesar. Dar cred că este bine să se întâmple toate aceste majorări o dată pentru toată lumea. (…) Am cerut sprijinul colegilor de la celelalte ministere să desemneze câte o persoană pentru fiecare minister în parte ca să ne uităm cu atenţie pe legea salarizării pentru că sunt anumite categorii care nu mai există. (…) Nu putem să spunem că o luăm de la zero, raportul va fi de 1 la 13 aşa cum ne dorim noi, dar nu pot să dau mai multe detalii pentru că va trebui să intrăm în dezbatere şi cu partenerii sociali, şi cu colegii din alte ministere. Termenul este trimestrul al doilea al acestui an. Practic, din luna aprilie – mai, noi trebuie să o avem deja în curs de finalizare ca maxim în luna iunie să venim cu ea în Parlament. O să o aducem înainte de vacanţa parlamentară”, explica Vasilescu a începutul anului.

O lună mai târziu, premierul de la acel moment, Sorin Grindeanu, anunţa că discuţiile cu privire la Legea salarizării unice au început la Ministerul Muncii iar rând pe rând, la negocieri, au fost invitate sindicatele din sănătate şi asistenţă socială, educaţie, ordine publică, cultură, ale funcţionarilor publici, poliţiştilor etc.

Olguţa Vasilescu afirma că majorările salariale prevăzute de Legea salarizării unitare sunt deja bugetate, iar banii există. Aceasta preciza că, odată cu aplicarea Legii salarizării unitare, salariul minim creşte la 1.750 de lei, iar salariile vor fi separate de indemnizaţii care urmează să fie stabilite în funcţie de salariul mediu pe economie.

Ministrul Muncii explica că legea porneşte de o anvelopă salarială de 32 de miliarde, bani prevăzuţi până în 2020, şi că majorările salariale se vor face gradual.

Câteva zile mai târziu, ministrul Muncii sublinia că majorările salariale ale bugetarilor, cu 56% în medie, sunt exact cum scrie în programul de guvernare, pe următorii 4 ani.

„Ca să fiu foarte clară, deşi aveam senzaţia că s-a înţeles şi că e logic: creşterile salariale ale bugetarilor, cu 56% în medie, sunt exact cum scrie în programul de guvernare, pe următorii 4 ani. Nu vom avea situaţii în care salariile sub 4.000 lei, care se dublează, pe medie, să depăşească salariile care sunt acum în plată la 7.000. Sunt praguri clar delimitate de la o clasă la alta”, a spus ministrul Muncii.

Pe de altă parte, Vasilescu a mai susţinut că prin noua Lege a salarizării unitare vor scădea doar salariile „bugetarilor de lux”, care au avut până în prezent „un salariu uriaş”, în timp ce toate sporurile din sistem vor fi plafonate la 30%.

Proiectul Legii Salarizării, prezentat şi asumat la Sinaia, la şedinţa Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD

Proiectul legii salarizării unitare a fost discutat de către reprezentanţii PSD şi ALDE la Sinaia, la începutul lunii aprilie, în două şedinţe maraton, şi a fost semnat şi asumat politic de liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu.

La prezentarea proiectului, Lia Olguţa Vasilescu menţiona că raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu va fi de 1 la 12 în urma aplicării Legii salarizării unitare.

„Toate autorităţile şi instituţiile publice sunt incluse în această Lege a salarizării unitare, mai puţin BNR şi ASF (…). Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu este de 1 la 12, sindicatele au cerut 1 la 13 sau au sperat să fie măcar 1 la 13 pentru că pe actuala legislaţie avem un raport de 1 la 15 sau mai bine zis aveam 1 la 15, pentru că haosul care s-a generat în sistem în ultima perioadă a dus chiar la un raport mult mai mare. Cred că este mulţumitor pentru absolut toată lumea că raportul este de 1 la 12”, a spus Vasilescu.

Ministrul Muncii a enumerat toate principiile care au stat la baza legii salarizării unitare şi a precizat că salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii.

Tot atunci, Vasilescu anunţa că soldele de funcţie ale personalului militar se majorează cu 20% de la 1 iulie, comparativ cu nivelul din martie 2017, iar salariile de funcţie ale poliţiştilor vor creşte cu 5%.

„La data de 1 iulie 2017 se acordă următoarele creşteri salariale: soldele de funcţie ale personalului militar se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor cresc cu 5% faţă de nivelul acordat pentru martie 2017. Salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei locale intră în plată începând cu 1 ianuarie 2018. De la 1 ianuarie sunt următoarele creşteri salariale: medici şi asistente, ce intră cu toată creşterea (…) salariile de bază pentru personalul didactic din învăţământ se majorează cu 50% faţă de decembrie 2017, salariile de bază, solde de funcţie, salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare ale personalului salariat se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat în decembrie 2017. Indemnizaţiile lunare pentru funcţia de demnitate publică se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare. În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, solde de funcţie, salarii de funcţie, indemnizaţii de încadrare reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul prevăzut de lege pentru 2022 şi cel din decembrie 2018”, a explica Olguţa Vasilescu.

Ministrul Muncii a precizat, totodată, că în cazul funcţiilor de demnitate publică, creşterea se va face pe baza unui coeficient raportat la salariul minim pe economie, astfel încât salariul preşedintelui urmează să fie de 12 ori mai mare decât salariul minim pe economie.

Aceasta a explicat că sindicatele au solicitat ca pentru funcţiile de demnitate publică coeficienţii să se raporteze la salariul minim pe economie şi nu la salariul mediu.

Proiectul Legii salarizării bugetarilor, trimis la Parlament la finele lunii aprilie; acesta a fost aprobat cu amendamente

Proiectul legii salarizării unitare a fost înregistrat pe 2 mai la Senat, el fiind semnat de 205 parlamentari PSD şi ALDE. Senatul a fost prima Cameră legislativă sesizată cu acest proiect. Pe 23 mai, propunerea legislativă a fost adoptată cu amendamente, în şedinţa plenului Senatului. În favoarea documentului au votat 85 de senatori, 12 s-au abţinut şi 10 au fost împotrivă.

Plenul şi-a însuşit raportul întocmit de Comisia de muncă a Senatului care a amendat propunerea legislativă, fiind adoptate aproape jumătate din amendamentele depuse.

Printre amendamentele adoptate se numără majorarea cu 25% a indemnizaţiilor aleşilor locali care implementează proiecte din fonduri europene; rectificarea schemei de salarizare a funcţionarilor publici din cadrul ANAF, noua grilă fiind similară celei a funcţionarilor din administraţia centrală; stabilirea unui ajutor de deces egal cu 12 solde/salarii de funcţie acordat pentru militari şi poliţişti şi acordarea unui spor de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

De asemenea, a fost majorat cu o unitate coeficientul folosit pentru calculul indemnizaţiei primarilor şi viceprimarilor de oraşe, astfel că aceştia vor primi lunar între 7.250 şi 13.050 de lei brut, în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii teritoriale administrate.

În data de 6 iunie, Deputaţii din Comisia de muncă au dat un raport favorabil cu amendamente la proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar iar printre amendamentele votate în comisie s-a numărat şi un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% pentru personalul de predare din învăţământ, urmând ca acesta să fie acordat de la 1 decembrie 2018.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul legii salarizării unitare a personalului bugetar, cu amendamente, cu 188 de voturi ”pentru”, 28 „împotrivă” şi 47 de abţineri.

Decretul de promulgare a Legii salarizării, semnat de preşedintele Klaus Iohannis; actul normativ, publicat în Monitorul Oficial

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 iunie decretul de promulgare a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

„Este evident faptul că România are nevoie de un cadru legislativ care să introducă ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât să fie eliminate inechităţile şi disfuncţionalităţile salariale. Legea salarizării în sectorul bugetar este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de către Partidul Social Democrat, ca parte esenţială a programului de guvernare al actualei coaliţii politice. În acest sens, este responsabilitatea PSD-ALDE să asigure dezvoltarea echilibrată şi să concilieze obiectivul de creştere a salariilor cu cel de păstrare a stabilităţii macroeconomice şi bugetare a României”, menţiona Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului atrăgea atenţia că aplicarea legii „trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB”.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede că, în sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază, soldă de funcţie/salariu de funcţie, indemnizaţie de încadrare, indemnizaţie lunară este de 1 la 12.

Sistemul de salarizare bază, printre altele, principiul nediscriminării, principiul egalităţii (prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală), cel al importanţei sociale a muncii (în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor), principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoaşterii şi recompensării performanţelor profesionale obţinute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii şi regulamentelor proprii, principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate; principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, principiul sustenabilităţii financiare (în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condiţiile legii) etc.

Fiecărei funcţii, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 5 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor de conducere, precum şi a personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, cu excepţia personalului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi a personalului poliţiei locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă, obligatoriu, o indemnizaţie de vacanţă. Modalitatea de acordare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.Valoarea anuală a indemnizaţiei de vacanţă este la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic.

Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea între orele 22,00 şi 6,00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază.

La începutul lunii aprilie, Confederaţia Sindicală Cartel Alfa îi solicita prim-ministrului României, Sorin Grindeanu, demiterea Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, şi a ministrului Consultării Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea, pentru modul în care au abordat elaborarea proiectului legii salarizării unitare, consultările pe acest proiect fiind „o caricatură”.

„CNS Cartel ALFA vă solicită demiterea de urgenţă a Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale şi a Ministrului Consultării Publice şi Dialogului Social pentru modul defectuos şi incompentenţa cu care au abordat elaborarea proiectului legii salarizării unitare şi consultarea cu partenerii sociali”, se menţionează într-o scrisoare deschisă adresată premierului.

Preşedintele Blocului Naţional sindical, Dumitru Costin, afirma că unele categorii socio-profesionale vor fi câştigătoare în urma adoptării proiectului de Lege a salarizării, în timp ce alte categorii vor rămâne într-o altă poză de familie.

Şi preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarnă, a afirmat că nu are încredere că legea va funcţiona pentru că lucrurile „nu au fost aşezate corect” şi nu s-a negociat absolut nimic cu sindicatele şi federaţiile reprezentative.

Federaţia Sindicală a Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC) a cerut, la rândul său, demisia ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, pe motiv că solicitările Federaţiei au fost sfidate, iar proiectul Legii unitare de salarizare ar urma să legifereze un abuz împotriva poliţiştilor şi personalului contractual

O solicitare similară a venit şi din partea Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), care a cerut demisia ministrului Muncii pentru încălcarea gravă a Constituţiei României prin nerespectarea, în proiectul Legii salarizării, a Deciziei Curţii Constituţionale referitoare la eliminarea discriminării salariale între autorităţi şi instituţii publice.

Într-un interviu acordat în aprilie AGERPRES, preşedintele BNS, Dumitru Costin, afirma că haosul din sectorul public în ceea ce priveşte salarizarea nu poate fi rezolvat decât prin măsuri brutale, respectiv prin introducerea unor standarde noi în Legea salarizării, însă va fi ca în „Patul lui Procust”: „cei care sunt mai scurţi decât lungimea patului va trebui să tragem de ei, adică de salariile lor, iar acelora care au picioare mai lungi va trebui să le tăiem”.

Liderul sindical afirma că nu există certitudini în proiectul Legii salarizării unitare decât pentru cei din Poliţie în anul 2017, iar pentru cei din Sănătate şi Educaţie în 2018. În rest, prevederile din corpul legii sunt imprecise şi generează mari semne de întrebare.

Dumitru Costin sublinia că în proiectul salarizării unitare pe zona de educaţie un profesor poate ajunge la maxim pe grilă în jurul vârstei de 40 de ani, ceea ce înseamnă că în următorii 20 de ani din carieră, profesorii nu vor mai avea absolut niciun fel de motivaţie pentru progres şi evoluţie profesională.

Pe de altă parte, în iunie, Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici a solicitat preşedintelui, Avocatului Poporului, precum şi Curţii Constituţionale, să intervină pe tema legii salarizării unitare pentru înlăturarea discriminărilor şi mai mari dintre aceleaşi categorii de angajaţi.

Totodată, sindicaliştii au declanşat pe parcursul anului o serie de proteste legate de noua Lege a salarizării în sectorul bugetar.

Preşedintele interimar al PNL Raluca Turcan declara, la începutul lunii aprilie, că promovarea de către PSD a legii salarizării unitare prin iniţiativă legislativă este „o abordare laşă, lipsită de responsabilitate” şi a afirmat că preşedintele social-democrat Liviu Dragnea tocmai a semnat „moartea” acestei legi. De altfel, liberalii au depus 150 de amendamente la Legea salarizării.

Raluca Turcan afirma, totodată, în iunie, că formula legii salarizării unitare, aşa cum a reieşit din dezbaterile din comisiile parlamentare de specialitate, nu asigură echitate în sistemul bugetar, dând ca exemplu faptul că nu există o grilă de salarizare în cazul angajaţilor din administraţiile publice locale.

Fostul Preşedinte al Uniunii Salvaţi România (USR), Nicuşor Dan, acuza, la rândul său, „lipsa de responsabilitate” a coaliţiei de guvernare privind proiectul legii salarizării unitare a sistemului bugetar, ce n-a fost pusă în dezbatere publică dar nici propusă în mod oficial, calificând situaţia legată de acest important act legislativ ca „un teatru al absurdului”.

USR a cerut în iunie demisia ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, pe motiv că „legea salarizării unitare este o lege făcută pe genunchi, care a reuşit performanţa să nemulţumească pe toată lumea”.

Şeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, declara în martie, într-o conferinţă de presă, că inechităţile din sistemul bugetar ar trebui rezolvate.

„Există discrepanţe mari sau diferenţe mari în structura salarială. Rezolvarea acestor inechităţi este importantă. Mesajul nostru este acela că ar fi util să se ia în considerare câteva aspecte şi printre acestea se numără în primul rând necesitatea de a urmări cu atenţie evoluţia productivităţii”, a spus Baqir.

Potrivit acestuia, salariile din sectorul bugetar ar trebui să servească la angajarea unor tineri talentaţi şi cu resurse care să-şi poată face treaba aşa cum trebuie.

De altfel, Comitetul director al Fondului Monetar Internaţional sublinia, într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI, că proiectul Legii salarizării unice şi noile reduceri de taxe reprezintă un risc în privinţa deficitului bugetar.

„Directorii au atras atenţia asupra necesităţii de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorările de pensii şi a analiza şi a modifica cu atenţie proiectul Legii salarizării unice în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe termen mediu”, se arăta într-un comunicat al FMI.

Legea salarizării unitare va genera costuri totale de 61,2 miliarde de lei, sau 6,6% din produsul intern brut, ceea ce se traduce printr-un impact bugetar net de circa 2,6% din PIB, potrivit estimărilor staff-ului Fondului Monetar internaţional care a realizat, în martie, la Bucureşti, o evaluare a economiei româneşti.

„Proiectul de lege îşi propune să organizeze remunerarea sectorului public dar generează riscuri fiscale semnificative iar anumite aspecte sunt neclare”, precizează FMI într-un document publicat la finele lunii mai.

Potrivit sursei citate, argumentele pentru variaţiile creşterilor în cazul diferitelor grupe de bugetari în primii ani de implementare a legii sunt neclare şi au implicaţii fiscale semnificative. După anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazată pe coeficienţi. Coeficienţii sunt multiplicaţi în funcţie de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare să fie extrem de volatilă şi puţin flexibilă, consideră FMI.

De asemenea, nu este clar dacă aceşti coeficienţi reflectă o evaluare cuprinzătoare a jobului respectiv care să asigure o echitate a plăţii sau dacă aceste niveluri de echivalare au fost reglate în funcţie de sectorul privat. Mai mult, în timp ce legea încearcă să rezolve preocupările legate de sustenabilitatea fiscală (definind explicit acest principiu şi limitând plăţile maxime), mecanismele prin care să se asigure sustenabilitatea fiscală nu sunt definite în lege. În final, nu este clar dacă autorităţile locale sunt acoperite de actul normativ.

Toate detaliile pe:

https://www.agerpres.ro/economic/2017/12/18/retrospectiva-2017-legea-salarizarii-prioritatea-zero-a-ministerului-muncii-intrata-in-vigoare-de-la-1-iulie-legea-a-starnit-o-serie-de-nemultumiri–23948

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here