Premierul Tudose a spus, într-un interviu:
”Perioada romantică a trecut. Nimeni nu poate să înțeleagă că o instituție bancară, poate să înregistreze pierderi în ani consecutivi. Pe ușa lor scrie Bancă, nu Crucea Roșie. Clădirile lor arată totuși binișor. Salariile sunt foarte bune. Domniile lor au dovedit și o imaginație foarte debordantă de a-și externaliza profiturile. Nu mai merge. Domnul ministru de Finanțe a avut o discuție cu ei, eu am spus și public că mai suntem răbdători un pic, dar a se înțelege răbdători la nivel de săptămână. Să își regândească strategia lor în România. (…) Poate e cazul să le explicăm și celor care au impresia că statul român e un partener naiv că nu e așa”.
”Chit că e secretul bancar, secretul… eu o să îmi asum la un moment dat o să public niște date. Dau un exemplu. Două. Niște bănci. Repet, știu că o pățesc, dar o s-o fac. Ca să înțeleagă românii că dacă lucrează cu banca aia, d-aia ne fură. Și că avem, din 40 de bănci, 20 bune, 19 care își revin și una care continuă să înțeleagă că e mai bună și mai deșteaptă decât noi, românii. Să vedem, că poate nu e așa. Nu știu cât mă deranjează că ne iau banii, dar parcă prea mă deranjează mai tare că ne consideră naivi că nu ne dăm seama ce fac”, a mai spus premierul.
Mesajul premierului și promisiunea acestuia potrivit de a da nume de bănci care nu realizează profit în țara noastră și își externalizează profiturile nu au rămas fără ecou.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) reacţionează, într-un comunicat transmis vineri.
ARB şi CPBR consideră că în situaţia în care autorităţile au identificat sau vor identifica orice fel de abateri la unele instituţii de credit, acestea „trebuie clarificate şi soluţionate individual, nu prin anatemizarea întregului sector bancar”.
Instituţiile de credit „au fost şi rămân deschise să se angajeze în discuţii constructive si edificatoare la nivel de conţinut cu autorităţile competente, individual sau prin organizaţiile de reprezentare ale sectorului bancar”, se marată în comunicatul comun al celor două organizaţii.
Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România sunt îngrijorate de faptul că acuzaţiile vehiculate în ultima perioadă asupra sectorului bancar în general pot afecta încrederea în sistemul bancar pe de o parte, însă şi încrederea băncilor în climatul general de afaceri a cărui predictibilitate este afectată.
„Pierderile financiare raportate de instituţiile de credit din România se datorează crizei financiare globale. Mai mult, amintim faptul că aceste pierderi raportate au avut drept consecinţă necesitatea suplimentării capitalului social, acestea reprezentând sume deloc neglijabile care au intrat în România. Pierderile băncilor au fost suportate exclusiv de către acţionarii acestora, iar aportul de capital la nivelul sistemului bancar a fost de 3,5 miliarde de euro în perioada 2008-2016. Reiterăm că sectorul bancar din România a traversat criza financiară globală fară ca un singur leu să fie cheltuit de către statul român, cum a fost cazul în alte 23 de ţări membre ale Uniunii Europene”, arată cele două organizaţii.
Potrivit acestora, la solicitarea autorităţilor, băncile europene relevante reprezentate şi în ţara noastră şi-au păstrat expunerea pe România prin binecunoscutul Acord de la Viena, sprijinind statul român inclusiv prin finanţarea datoriei publice într-o perioadă în care finanţarea din piaţa externă se blocase.
„Aşa cum am menţionat deja, dincolo de efectele crizei, profiturile reduse ale sectorului bancar au avut drept cauză şi eforturile pentru reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducere a dobânzilor, însă şi de schimbare a modului de calcul prin conversia la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012. Măsurile au avut la bază reglementările Băncii Naţionale a României şi ale Autorităţii Bancare Europene privind derularea activităţii bancare şi standardele internaţionale de raportare financiară. Lista statelor care au contribuit este: Austria, Lituania, Belgia, Luxemburg, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Portugalia, Danemarca, Regatul Unit, Finlanda, Franţa , Cehia, Germania, Slovenia, Grecia, Spania, Irlanda, Suedia, Italia, Ţările de Jos , Letonia, Ungaria. Numai 5 ţări din UE nu au contribuit cu bani de la bugetul de stat la salvarea băncilor: Polonia, Estonia, România, Slovacia şi Malta”, precizează asociaţiile.
De asemenea, Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România reiterează angajamentul institutiilor de credit de a-şi asuma un rol activ în promovarea unui dialog deschis şi constructiv cu autorităţile şi vor solicita, în continuare, organizarea unor sesiuni de lucru cu Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF pentru a prezenta poziţia şi argumentele comunităţii bancare şi a înţelege priorităţile şi provocările acestora.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) concentrează întreaga piaţă bancară din România formată din 36 de instituţii de credit active ca persoane juridice române şi străine în sectorul financiar. ARB este membră a Federaţiei Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăţilor, a Federaţiei Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European şi în 26 de organisme naţionale lucrative privind dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului economic.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) este organizaţia patronală a sectorului bancar, fiind afiliată la Confederaţia Patronală Concordia. Cele cinci bănci care compun CPBR în prezent şi care sunt şi membre ale ARB, deţin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajaţii acestora reprezentând circa 30% din totalul salariaţilor din sectorul bancar. Băncile membre CPBR sunt Banca Comercială Română, Bancpost, ING Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank.