DOCUMENT-De ce Popoviciu nu va fi extrădat: România a închis ochii la corupția judecătorului de caz

0
1497

Argumentul hotărâtor pentru judecătorii Înaltei Curți de la Londra care au decis ca omul de afaceri Puiu Popoviciu să nu fie extrădat în România a fost că autoritățile judiciare din România nu au fost în nici un fel interesate dacă judecătorul de caz era corupt.

Pe 11 iunie a.c., judecătorii Holroyde și Jay de la Înalta Curte de Justiție londoneză au dat verdictul în apelul omului de afaceri Gabriel “Puiu” Aurel Popoviciu, care contestase decizia de a fi extrădat în România. Statul român a cerut extrădarea sa în 2017, după ce Popoviciu a fost condamnat la șapte ani de închisoare în dosarul “Băneasa”. În 2019, un judecător districtual de la Londra a decis extrădarea. După încă doi ani, însă, Înalta Curte de Justiție de la Londra a întors, definitiv, verdictul: Popoviciu poate rămâne în Anglia și, astfel, să fie protejat de executarea pedepsei cu închisoarea din România.

În primă instanță, omul de afaceri a încercat să convingă judecătorul districtual că, pe de o parte, judecătorul care-l condamnase în România, Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran, era șantajat de DNA, și, pe de altă parte, același judecător avea o legătură personală cu Gigi Becali, cel care a făcut prima plângere împotriva lui Popoviciu în acest caz, în 2008.

Judecătorul districtual Zani, însă, a considerat neîntemeiate argumentele aduse de echipa de apărători a omului de afaceri român.

Înalta Curte de la Londra: judecătorul Tudoran, corupt

Dar, pentru apelul de la Înalta Curte de Justiție londoneză, Popoviciu a adus “noi probe”, după cum notează judecătorul Holroyde. Aceste noi probe au fost furnizate de martori care aveau interesele lor să dea declarații care să-l incrimineze pe judecătorul Tudoran, dar Holroyde a considerat că acestea sunt relevante: “Am ajuns la concluzia că Dojană, Dumitrescu și Opriș (martori ai apărării – n.r.) au furnizat probe credibile cel puțin în privința următoarelor afirmații referitoare la judecătorul Tudoran: a avut o relație de lungă durată cu Pîrvu (om de afaceri bucureștean controversat – n.r.), în cursul căreia l-a asistat pe acesta în mod nepotrivit și corupt în chestiuni legale; de asemenea, timp de mulți ani, a avut o relație cu (Ggi – n.r.) Becali, prietenul lui Pîrvu, și acestuia furnizîndu-i asistență juridică într-o manieră nepotrivită și coruptă; a participat la jocuri de noroc ilegale împreună cu ambii; a primit o mită și a solicitat o alta.”

Pentru magistratul englez, însă, această relație dintre Tudoran și Becali a atârnat foarte greu în judecarea apelului: “Este important de menționat: o trăsătură specifică și neobișnuită a acestui caz este că probele arată nu doar o relație de prietenie dintre judecător și martor, ci furnizează argumente solide să credem că acea relație implica o conduită nepotrivită, coruptă și infracțională din partea unui judecător activ. Dovezile indică un risc real ca apelantul să nu fi fost judecat imparțial iar corectitudinea procesului să fi fost afectată.”

Holroyde: “M-aș fi așteptat ca statul român să investigheze”

Dar ceea ce l-a convins pe judecătorul Holroyde că ceva e putred în România a fost că, atunci când au aflat de prietenia dintre Becali și Tudoran, autoritățile judiciare de la București nu au făcut nimic pentru a descoperi adevărul: “Respondentul (statul român prin autoritățile judiciare – n.r.) nu a reușit deloc să prezinte probe sau informații care să contrazică aceste date îngrijorătoare.

Nu pot respinge răspunsul respondentului la o solicitare de informații referitoare la relația dintre judecătorul Tudoran și Becali (răspunsul Parchetului General, din 2 februarie 2021, fiind următorul: <Nici procurorul de caz și nici cel de ședință nu au avut cunoștință (la data anchetei penale și a procesului) de o legătură de prietenie între judecătorul Tudoran și altă persoană implicată în proces. De asemenea, DNA nu a știut ca Tudoran să fi ascuns o astfel de relație. Dar, chiar și dacă o astfel de relație ar fi dovedită acum, aceasta nu ar constitui un temei ca hotărârea definitivă să fie reanalizată, potrivit legislației românești în vigoare.> – n.r.); dar sunt de acord cu dl Fitzgerald (unul din avocații lui Popoviciu – n.r.) că acest răspuns a fost foarte nesatisfăcător.

M-aș fi așteptat ca respondentul, pe lângă aceea că a negat că ar fi știut despre această relație în timpul procesului, să investigheze dacă o astfel de relație chiar a existat. Sunt de asemenea de acord cu dl Fitzgerald că este un aspect foarte surprinzător al sistemului penal românesc că descoperirea ulterioară (după terminarea procesului – n.r.) a unei relații neștiute de prietenie între un judecător de caz și un important martor al acuzării <nu poate constitui un motiv de a reanaliza hotărârea definitivă (din proces – n.r.).>”

Cu alte cuvinte, magistratul englez a constatat nu doar că Popoviciu a fost condamnat de un magistrat corupt, dar și că statul român nu a fost interesat să îl cerceteze pe acel magistrat pentru a afla adevărul.

Instanța engleză, însă, nu a judecat cazul pe fond, deci nu a emis un verdict de vinovăție sau nevinovăție în ceea ce-l privește pe omul de afaceri român, ci doar a decis că acesta poate rămâne în Regatul Unit, fără a fi extrădat în România, în ciuda existenței unui mandat european de arestare pe numele lui Popoviciu.

Mai jos, motivarea integrală a judecătorilor Holroyde și Jay.

511763407-Popoviciu-v-Romania-Approved-Judgment

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here