„SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ” cu Dan Bucura, la B1TV – Daniel Dăianu: „Noi, avem venituri extrem de firave la buget şi nu întâmplător, în PNRR, există o secţiune pentru reforma sistemului fiscal astfel încât să avem venituri fiscale superioare. Veniturile noastre bugetare sunt foarte joase.” – Dan Bucura: „Grupul Paval Holding, celebrul Dedeman, a anunţat un profit record de 600 milioane euro. Marja de profit la concurentul Leroy Merlin, fix pentru aceeaşi perioadă, este de 9%. Dacă top 100 retalieri ar declara profit, pe modelul Dedeman, încasările din impozite, la buget, ar fi de 4 ori mai mari.”

0
156

În a treia emisiune “Săptămâna Financiară”, difuzată pe postul de televiziune B1TV, realizatorul Dan Bucura i-a avut ca invitaţi pe domnul Tănase Stamule – PNL, pe domnul Daniel Daianu – economist, fost ministru de Finanţe şi prin Skype pe domnul Marius Budăi – PSD, tema emisiunii fiind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

În deschiderea emisiunii, Dan Bucura a ţinut să sublinieze faptul că în ultima vreme, când se vorbeşte despre PNRR şi sumele uriaşe aflate la dispoziţia României, majoritatea oamenilor se aştepta la teancuri mare de bani, care le vor schimba viaţa, la autostrăzi, şcoli, spitale, într-un cuvânt, se gândesc ca le va merge mai bine. Cu toate acestea, PNRR vine la pachet şi cu o serie de sacrificii pe care nu le ştim în totalitate pentru că cei care au lucrat la elaborarea acestor materiale au ales să nu comunice foarte mult în legătură cu acestea. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, artizanul PNRR, a decis să prezinte planul, într-un mod specific partidului domniei sale, pe Facebook.

Dan Bucura: Domnule Dăianu, aş dori să ne spuneţi cum vi se pare PNRR, din punctul dvs. de vedere?

Daniel Dăianu: PNRR are menirea de a face că România să ţină pasul cu nivelul actual al Uniunii Europene. Vreau să reamintesc faptul că la prima prezentare a planului, în faţa Parlamentului European, în septembrie 2019, Preşedintele Comisiei Europene vorbea despre nevoia de sustenabilitate ecologică şi socială, subliniind nevoia de competitivitate, în context global. Planurile naţionale fac parte dintr-un demers mai larg, la nivelul Uniunii Europene, pentru că există un plan european de redresare. România are şi o moştenire de decalaj, în dezvoltarea economică, pe care trebuie să o conciliem.

Dan Bucura: Avem vreo şansă să facem ceva cu ceea ce am aplicat până în acest moment?

Daniel Dăianu: Sigur că da, este multă treabă de făcut… Nu suntem lăsaţi de capul nostru, aşa cum nu este lăsat niciun alt stat membru. Toate statele fac împrumuturi. Depinde foarte mult de proiecte, dar venind vorba despre acestea, avem de-a face cu un tandem. Există nişte principii impuse tuturor statelor membre și există aceste cifre care se duc în proiecte care trebuie să combată efectele nocive ale schimbărilor climatice. Noi, avem venituri extrem de firave la buget şi nu întâmplător, în PNRR, există o secţiune pentru reforma sistemului fiscal astfel încât să avem venituri fiscale superioare. Veniturile noastre bugetare sunt foarte joase.

Dan Bucura: Domnule Stamule, am o îngrijorare şi am văzut că şi telespectatorii o au… Arată foarte bine ceea ce vedem, autostrăzi, spitale, şcoli, dar toate aceste lucruri trebuie să fie făcute până la o anumită dată… Dacă nu le vom realiza până în 2026, va trebui să dăm banii înapoi?

Tănase Stamule: De vreo 2 ani, am schimbat metoda de licitaţie, procesul de fezabilitate şi procesul tehnic. Când intră firmele pe şantier, autorizaţiile sunt deja gata. Asta nu face decât să accelereze foarte mult şantierele, iar pe toate tronsoanele de pe autostrada Moldovei, anul acesta, este finalizată toată bucata tehnică. Se va intra direct în execuţie. Autostrada va merge pe câmpie, prin urmare este fezabil să spunem că în 5 ani o vom construi, mai ales când există bani. Dacă până acum nu au existat bani, nu a existat nici cultura de a face proiecte. Acum, când a apărut PNRR, una din marile probleme, a fost că nu existau suficiente proiecte mature, ale administraţiilor publice din România. În următorii ani, vor fi 20 de miliarde, pe an, care vor merge în investiţii. Nu au mai fost, în istoria României, sume atât de mari. Principala provocare este să întocmim proiecte mature, să avem capacitatea administrativă ca să le implementăm şi să avem forţa de muncă necesară.

Dan Bucura: Am văzut zilele trecute, ştirea că s-a renunţat, inclusiv la tăierea scutirilor în domeniul construcţiilor… Ce se va întâmpla cu aceşti banii şi cine va răspunde dacă nu vom termina, până în 2026?

Tănase Stamule: Eu nu cred că România are opţiunea să nu termine proiectele și mă refer aici la cele care au fost deja trimise. Proiectele avansate sunt în faza de prefinanțare. Provocarea va fi să scriem alte proiecte, pentru fondurile structurale.

Citeste si  “Săptămâna Financiară” cu Dan Bucura la B1TV Mircea Coşea: “Economia trebuie să se dezvolte, să creeze locuri de muncă pentru ca să crească nivelul în toate structurile pe care le avem. Dacă nu vom depăşi acest blocaj, vom ajunge în situaţia în care şi această valoare adăugată mică, pe care o avem acum, va fi pierdută, pentru că se va duce peste graniţă... Acum, noi importăm tot ce mâncăm.” Adrian Negrescu: “Ajută-te singur pentru că economia este o junglă... Dacă nu înveţi să te descurci, este posibil ca atunci când ieşi la pensie să devii un asistat social.”

Daniel Dăianu: Eu am spus că există un tandem… Dialogul este permanent şi de două ori pe an se va lua o decizie, pentru ca banii să curgă în continuare. Există două dimensiuni ale unor neîmpliniri: programarea şi ceea ce se întâmplă în realitate. Poţi să ai o întârziere în derulare. Eu cred că această examinare permanentă va încerca să nu crească cheltuielile peste măsură, să menţină scadenţa realizării proiectelor şi dacă nu se va întâmpla astfel, banii nu vor fi returnaţi, dacă nu există fraude.

Marius Budăi: Din anexe şi din program, noi am acuzat lipsa de colaborare şi lipsa de transparentă. Văd că nu se spune nimic despre reforme, despre austeritate şi despre sărăcie. O firmă de casă, care a luptat ca domnul primar de Constanţa să iasă primar, ia fără nici un fel de condiţii, din PNRR, 600 de milioane de euro. De ce s-au alocat aceşti bani unei firme private fără criterii, fără licitaţie… Sute de milioane de euro. Vedem că anexele tehnice au fost scrise de firmele private, direct interesate.

Dan Bucura: Firmele direct interesate au scris studiile?

Tănase Stamule: Proiectele din PNRR au fost transmise către instituţiile publice unde s-a făcut o centralizare. Acolo, în funcţie de o grilă, care a venit de la Comisia Europeană, s-au punctat proiectele şi au fost acceptate spre finanţare. S-au ales cele considerate eligibile pentru a fi terminate până în 2026. Cei de la PSD uită să spună şi cealaltă parte a poveştii, că în asociere, cea mai mare parte o are o companie foarte mare de stat.

Marius Budăi: Este scris ceea ce am spus, vorbim cu dovezi. Dar de ce trebuie să plătim 4 milioane de euro pentru consultanţă pentru o nouă lege a pensiilor? Cu toţi am votat în Parlament majorarea contribuţiei Uniunii Europene de la 1,2 la 1,4%, pentru partea de granturi, deci nici un leu de acolo nu este gratuit.

Daniel Dăianu: Nu înţeleg de ce pentru reformele instituţionale sunt alocate sume aşa de mari… S-a discutat despre reforma sistemului de pensii, despre ANAF, dar să cheltui sume foarte mari, pentru aşa ceva, am încă nelămuriri…

Marius Budăi: Vă dau anexa ca să vedeţi… Sumele scrise, sunt reale…

Daniel Dăianu: Şi eu sunt de acord, că pentru reforme instituţionale, nu este firesc să dai sume aşa de mari… Aici este de discutat. PNRR nu aduce austeritate. Se fac recomandări de ţară. Înainte de izbucnirea pandemiei, România era singurul stat membru care intrase în procedură de deficit excesiv. Era obligată ca în decurs de 2-3 ani să aducă deficitul la 3% din PIB. Acum, acest orizont de timp a fost mărit, până în 2024 şi era normal pentru că nu poţi să ceri României, când regulile fiscale sunt suspendate până în 2023, să aducă deficitul la 3%, în 2023. Este o nebunie… Şi aşa, sub 3% în 2024, este o ţintă foarte temerară.

Marius Budăi: De ce când vorbim despre reforme, nu vorbim şi despre reforma ANAF-ului, pentru a colecta mai mult? În loc să vorbim despre creşterea veniturilor la bugetul de stat, vorbim doar despre austeritate?

Daniel Dăianu: Ştiţi şi dumneavoastră că nu poţi să construieşti bugete pe venituri ipotetice, chiar dacă există o mare probabilitate ca acestea să se realizeze. Dacă am avea o creştere a veniturilor fiscale prin lărgirea bazei de impozitare, printr-o colectare mai bună, prin eliminarea portiţelor am putea aduce în scurt timp 2-3% din PIB, în următorii ani, lucru care ne-ar ajuta foarte mult. În PNRR se vorbeşte despre aşa ceva… Nu ştiu dacă va fii suficient, dar ştiţi şi dumneavoastră că aici nu poţi să dai ordin. ANAF-ul va trebui să lucreze mai mult. Este nevoie de transparentă, pentru a determina firmele să plătească. Nu in ultimul rând, este vorba şi de voinţă.

Dan Bucura: Într-adevăr, este vorba şi de voinţă… Când vrea ANAF-ul să îţi trimită, pe 27 sau 28 ale lunii, un executor, îţi trimite. Când vrea să te lase, nu îţi trimite…

Citeste si  SECTORUL CONSTRUCȚIILOR DIN ROMÂNIA VA ATINGE UN NIVEL RECORD ÎN 2021

Daniel Dăianu: Cum se lucrează în Germania sau în Olanda, aşa trebuie să lucrăm şi noi, în România. Media în Europa Centrală este de 36% venituri fiscale.

Dan Bucura: Aţi atins mai devreme un subiect… Sunt domenii în care nu ne-am mişcat, în PNRR. Unul dintre ele este agricultură. România este preponderent agricolă. Din istorie, aici, românii sunt conectaţi şi dependenţi de sistemul agricol. Nouă nu ne-a ieşit, nici partea cu irigaţiile şi nici alte mari proiecte pe zona asta. În plus, o ştire care a apărut de curând spune că Parlamentul European merge pe ideea ca subvenţia agricolă să nu fie mai mare de 500.000 euro, în condiţiile în care România a dat în concesiune marilor fermieri terenuri foarte mari. Pare că cineva vrea să ne saboteze agricultură şi noi înghiţim povestea asta…

Tănase Stamule: Prima variantă a PNRR-ului întocmită de Guvernul liberal avea și o componentă pe agricultură. Între timp, avem o coaliţie unde părerile sunt împărţite în privința priorităţilor României. Au mai apărut şi diferite tipuri de consultanţă. Dacă ne uităm astăzi la PNRR, trebuie să înţelegem că există o influenţă a partidelor din arcul de guvernare iar viziunea PNL s-a văzut în prima formă a PNRR-ului, care fusese acceptat de către Comisia Europeană. În urma alegerilor, inclusiv PNRR a trebuit să fie schimbat, conform dorinţei coaliţiei. Şi atunci noi am susţinut ca prioritatea zero şi nenegociabilă, este tot ce înseamnă partea de transport şi tot ce înseamnă partea de sănătate. Avem propriile regrete politice… Noi considerăm că în actualul PNRR nu este suficient de crescută rezilienţa judeţelor din sud. Moldova are o autostradă care se construieşte prin PNRR, de la Ploieşti la Paşcani. Creşterea rezilienţei trebuie completată de la bugetul naţional. Din păcate, în sud şi în est nu a existat cultura întocmirii proiectelor urmate de găsirea finanţării. Când vin brusc, mulţi bani neplanificaţi, constatăm că nu avem proiecte.

Marius Budăi: Aici nu este vorba despre regiune… Proiectul autostrăzii Moldovei nu trebuia să fie făcut de regiune, ci de minister. Când vor intra primii bani în România?

Tănase Stamule: Primii bani vor intra la toamnă pentru că se va merge pe avans.

Maius Budăi: Nu poţi lua din Trezoreria Statului şi o ţii până faci primele decontări?

Tănase Stamule: Atunci când cineva câştigă o licitaţie pentru o autostradă, primeşte şi o sumă în avans pentru lucrări.

Marius Budăi: Cu ce ajută Trezoreria Statului dacă banii stau acolo?

Tănase Stamule: Poţi să contractezi împreună cu sistemul bancar şi cu firmele care vor avea proiectele. Va exista siguranţa că lucrurile se întâmplă. Atunci când tu ca firmă ştii că banul este la Stat, în cont, nu este nicio problemă să te duci să îţi iei un credit ca să îţi termini lucrarea. Noi am susţinut Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii – IMM INVEST ca să devină unul dintre instrumentele pe care dorim să le folosim. Considerăm că România are capacitatea să dezvolte o instituţie care să coordoneze aceşti bani.

Dan Bucura: Ca de obicei, Afacerea Săptămânii”: Ce fac multinaţionalele vs. Companiile mioritice. Conform analizei celor de la Săptămâna financiară, în anul 2016, cifra de afaceri a multinaţionalelor a fost de 580 miliarde lei, iar a companiilor româneşti de 550 miliarde lei. În schimb, profitul impozabil al multinaţionalelor, 9 miliarde lei, iar al companiilor româneşti, 27 miliarde lei. În anul 2019, din top 100 de companii din România, doar 3 sunt deţinute de antreprenori români, restul sunt companii de stat şi multinaţionale. Lucrurile se schimbă în 2020… Avem o ştire conform căreia grupul Pavăl Holding, celebrul Dedeman, a anunţat un profit record de 600 milioane euro. Marja de profit la concurentul Leroy Merlin, fix pentru aceeaşi perioadă, este de 9%. Dacă top 100 retalieri ar declara profit, pe modelul Dedeman, încasările din impozite, la buget, ar fi de 4 ori mai mari. O mare parte din acest profit este folosită pentru dezvoltarea reţelei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here