Cercetat penal, „REGELE GOL” al imobiliarelor din România – „domnul” LIVIU TUDOR, are dificultăți în înțelegerea PROPRIILOR FAPTE, alături de avocații săi. „Stricat” la imagine de acțiunile proprii și „Reparat” apoi prin documente și analize care atestă natura cel puțin DUBIOASĂ a activităților sale din Real Estate, mogulul îi ameninta cu actionarea în justiție pe cei care vor să îi devoaleze „secretele financiare”

De la: Sfin.ro

Către: TUDOR LIVIU

Pentru lamurirea lucrurilor, le scriem atat avocatilor lui Liviu Tudor cat si lui-ca sa le demonstram imoralitatea solutiilor de business aplicate de acest „domn” care se prezinta ca fiind educat la London Business School…

Acolo ati invatat sa imprumutati firmele din Franta cu capital din Romania? (Firma din Romania avand 1 actiune din totalul de 100% al firmei din Franta si imprumutand acesteia din urma pe baza acestui artificiu financiar TOATA suma necesara cumpararii si renovarii firmei vila care detine activul…sigur, doar imoral…fara justificare economica, a economisit dl Tudor numai impozitul pe profit si pe dividend…adica 16% si 5% aplicat la cele 10 milioane de euro varsate in firma vila din Menton)…

Pe lângă imaginea din presă, dl Liviu Tudor are și o „imagine” de natură penală, acesta figurând ca anchetat în mai multe procese –  unde a fost cercetat penal, conform Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Structura Centrală, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte și Justiție, pentru:

• infracțiuni de spălare de bani
• constituire de grup infracțional organizat
• delapidare,

                            conform dosarului penal nr.2788/D/P/2014.

Iar motivul pentru care dl Liviu Tudor nu a fost condamnat sub egida acestor acuzații, nu se datorează nevinovăției sale, ci datorită clasării cauzei.

Reprezentat convențional de SCA ISTOCESCU & VINTILĂ, prin:

• Avocat coordonator – M****** E****** V******
• Avocat – A******** P******

Adresă: Str. Maior Gheorghe Șonțu, nr.10-12, sector 1, București

E-mail: [email protected]; m******.v******@istocescu-vintila.ro; a********.p******@istocescu-vintila.ro

Telefon/Fax: 021.233.93.77, 0728.347.563

Transmisă prin e-mail și poștă cu scrisoare recomandată și conținut declarat la sediul Societății Civile de Avocați Istocescu & Vintilă.

Referitor la:

       (i)   Articolul publicat în data de 24 iunie 2021 pe pagina de internet Săptămâna   Financiară, intitulat „Liviu Tudor – regele imobiliarelor – „scrie” un manual de spălare a banilor sub nasul DNA pompând într-un offshore sau în vila sa din Franța milioane de euro”,

       (ii)  Articolul publicat în data de 06 iulie 2021 pe pagina de internet Săptămâna   Financiară, intitulat „Schemă de spălare de bani de o simplitate hilară folosită de mogulul imobiliarelor Liviu Tudor pentru a-și finanța vila din Franța-devoalată de analiza unui auditor financiar. Cotat cu o avere de 300 de milioane de euro, mogulul a recurs la o formă de „optimizare” fiscală imorală prin neplata taxelor către autoritățile fiscale din România. ANAF doarme în papuci…dar face „liste ale rușinii””.

Preambul notificare primită

1. „Articolul publicat în data de 06 iulie 2021 pe pagina de internet Săptămâna Financiară, intitulat „Schemă de spălare de bani de o simplitate hilară folosită de mogulul imobiliarelor Liviu Tudor pentru a-și finanța vila din Franța – devoalată de analiza unui auditor financiar. Cotat cu o avere de 300 de milioane de euro, mogulul a recurs la o formă de „optimizare” fiscală imorală prin neplata taxelor către autoritățile fiscale din Româ ANAF doarme în papuci…dar face „liste ale rușinii” este pretins a fi redactat de Kristine Brago, deși aceasta este în fapt specialistul indicat în cuprinsul articolelor pentru lămurirea presupusei situații și edificarea opiniei publice.”

3. „Prin articolul menționat de mai sus se încearcă în mod tendențios acreditarea ideii ca dl. Liviu Tudor, asociat și acționar în cadrul mai multor societăți din România, desfășoară activități ilicite în domeniul imobiliar, care se pot circumscrie elementului material al infracțiunii de spălare de bani, precum și al altor infracțiuni de corupție, care au drept presupus rezultat prejudicierea Statului Român, prin neplata taxelor și a impozitelor aferente și finanțarea mai multor companii de tip off-shore, cu obiective imobiliare în regiunea Franței.”
4. „Din nou, încă din titlul articolului, dl Liviu Tudor este calificat ca fiind „mogulul imobiliarelor”, care se folosește de o „schemă de spălare de bani de o simplitate hilară”, „pentru a-și finanța vila din Franța – devoalată de analiza unui auditor financiar. Cotat cu o avere de 300 de milioane de euro, mogulul a recurs la o formă de „optimizare” fiscală imorală prin neplata taxelor către autoritățile fiscale din Româ ANAF doarme în papuci…dar face „liste ale rușinii”.

Iarăși, sunt utilizate cu referire la dl Liviu Tudor apelative, din care ar putea rezulta că dumnealui ar face parte din sfera de influență a marilor corupți și evazioniști.

Sub acest titlu, vădit exagerat și menit să afecteze imaginea dl Liviu Tudor prin crearea unei aparențe de conduită infracțională în desfășurarea unor activități comerciale curente, se află în fapt un interviu între reporterul publicației și un pretins specialist în domeniu.(auditor financiar)”

4. „În ciuda legalității companiilor off-shore și a operațiunilor aferente activității acestora, prin prezentarea trunchiată a mai multor operațiuni comerciale și practici societare, uzuale pentru acest tip de societăți, și mai mult decât legale, și prin folosirea, unui limbaj exagerat, metaforic, se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice, prin denigrarea imaginii dl Liviu Tudor și a activităților pe care le prestează.”

5. „Pentru apărarea dreptului la propria imagine încălcat prin delicte de presă, legea română recunoaște dreptul la rectificare și dreptul la replică, permițând oricărei persoane fizice sau juridice lezate prin afirmații făcute în presă și pe care le consideră neadevărate, să solicite publicarea unui răspuns sub formă de replică, rectificare și/sau declarație, publicat în condiții similare articolului defăimător.

Libertatea de exprimare este limitată prin exercitarea dreptului la respectarea       vieții private și de familie, astfel cum este reglementată de art.7-8 CEDO. Informațiile prezentate de publicația dvs. nu deservesc unui interes general, fiind mai mult decât neadevărate, nedovedite și prezentate într-o manieră profund părtinitoare.”

Răspuns notificare primită  

1. Lipsa de atenție în orice domeniu profesional constituie un aspect destul de grav care conduce la o reputație îndoielnică privind calitatea serviciilor oferite, dar și la deteriorarea rezultatelor acestor activități de natură profesională, care uneori pot culmina și cu lezarea intereselor celor care au accesat astfel de servicii.

Specialistul consultat de noi în cadrul interviului se numește Kristine Bago, nu „Kristine Brago”, precum ați menționat în notificarea trimisă către redacție.

Pornind de la această „adăugire” care relevă o neatenție gravă într-un aspect destul de simplu – citirea și scrierea unui substantiv propriu, nu ne miră faptul că nu ați observat nici că sfin.ro[1] nu „pretinde” că acest articol a fost „redactat de Kristine Brago” precum ați scris în notificarea trimisă, ci, exact cum se poate deduce și din user-ul care apare în cadrul site-ului , de „Reporter Sfin.ro si Kristine Bago” – adică exact cei doi interlocutori participanți la dialogul expus în articol.

2. a). Subiectului articolului ce face obiectul interviului cu specialistul citat în cadrul site-ului sfin.ro dar și detaliile expuse, au fost preluate integral din cadrul investigației realizate în acest sens de publicația online Cetățeanul.net[2] în data de 14 octombrie 2015, semnată de dl. Cătălin Antohe – editor al ziarului electronic.

În cadrul investigației realizate de acesta acum 6 ani, se menționează clar că s-au întreprins toate măsurile necesare obținerii și finalizării articolului cu dreptul la replică a dl Liviu Tudor.

Precum se poate vedea și mai jos, dar și în articolul publicat în ziarul online Cetățeanul.net, există un e-mail trimis de către dl Cătălin Antohe-editorul ziarului, dlui Gelu Marchidan și dlui Liviu Tudor, în care li se cer lămuriri cu privire la investigația realizată, de atunci trecând nu mai puțin de 6 ani, fără ca dl Liviu Tudor să răspundă în vreun fel invitației lansate de a-și expune punctul de vedere.

Acest lucru este consemnat și de autorul articolului și poate fi accesat oricând pe site-ul publicației Cetățeanul.net, într-o manieră transparentă, menită să deservească într-un mod cât mai onest opinia publică.

În acest sens, dl Cătălin Antohe confirma și faptul că dl Liviu Tudor nu a dorit în acești 6 ani de la publicarea articolului să facă uz de acest drept.

Textul integral al investigației disponibile pe site-ul ziarului electronic Cetățeanul.net, unde, după cum se poate observa, sunt prezentate ca și conținut aceleași informații ca în publicația sfin.ro, uneori facându-se uz de aceleași cuvinte – atât în titlu, cât și în textul articolului, sau după caz, de sinonime – dar sensul cuvintelor rămânând același, îl cităm mai jos:

„Cum a pompat o firmă românească 10 milioane de euro în vila din Franța a lui Liviu Tudor, magnatul imobiliarelor. Suspecți de spălarea banilor și evaziune

Cetățeanul.net vă prezintă detalii ale unei afaceri atât de încurcată încât ițele sale nu le vor putea desluși decât experții de la Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Cazul vizează transferul suspect în străinătate a aproape zece milioane de euro către o agenție imobiliară din orașul Menton (Franța), oraș învecinat cu Italia și cu principatul Monaco.

Singurul „merit” al companiei beneficiare a uriașei sume „investite” din România a fost că are în posesie o vilă somptuoasă, cu două etaje pe Coasta de Azur și că este administrată de magnatul Liviu Tudor, proprietarul unora dintre cele mai mari parcuri imobiliare din București și membru al Clubului de la Roma.

Drumul milioanelor de la Internet City către Villa La Vista

Într-o primă etapă reporterii Cetățeanul.net au verificat informația, apărută pe Internet, potrivit căreia o firmă înființată în Franța, cu o mie de euro, de către Liviu Tudor și soția sa, Monica Tudor, ar fi beneficiat, în această vară, de o capitalizare uriașă – 9,4 milioane de euro, din partea unei companii românești, SC Internet City Doi SA, controlată chiar de către persoane din anturajul aceluiași Liviu Tudor.

În perioada stăpânirii lui Liviu Tudor, în Vila La Vista au fost transferați 9,41 milioane de euro. Vila are o privire privilegiată asupra Coastei de Azur si este pozitionat la doi pași de granița Franței cu Italia (dreapta)

Informația este corectă! Pe 16 iulie 2015, Serviciul de impozite și taxe din Menton a înregistrat procesul verbal (din 12 iunie 2015) al Adunării Generale Extraordinare a Asociaților firmei franceze SC La Vista, în cuprinsul căreia se ia act de aportul la capitalul social, cu 9,4 milioane de euro, al SC Internet City Doi România.

Sora magnatului a semnat pentru firma fratelui

Hotărârea de majorare a capitalului social conține însă un amănunt cât se poate de interesant! Potrivit documentului, mărirea de capital este realizată prin capitalizarea (transformarea în acțiuni) a creanței pe care Internet City Doi o avea asupra firmei franceze. Altfel spus, de-a lungul existenței firmei franceze, între 2008 și 2013, firma românească controlată de Gelu Marchidan, cunoscut public drept „om de casă” al Liviu Tudor, a „pompat” în vila de pe Coasta de Azur 9,41 milioane de euro!

Spunem că între 2008 și doar până în 2013, deoarece Cetățeanul.net a descoperit că transformarea acestei creanțe în acțiuni a fost aprobată de firma Internet City Doi încă de pe 25 noiembrie 2013. Hotărârea, prin care se recunoaște că Internet City Doi a trimis, în timp, 9,4 milioane de euro, a fost semnată de Gelu Marchidan și contrasemnată de secretarul Cristina Lungoci, nimeni alta decât sora omului de afaceri Liviu Tudor.

Prestidigitație – Suma scoasă peste graniță, mai mare decât cifra de afaceri

Acum se impun două întrebări de bun simț: „de unde a avut Internet City Doi 9,4 milioane de euro disponibili pentru a-i investi în firma din vila de pe Coasta de Azur, colț cu Monaco?” și „Care a fost justificarea pentru care Internet City Doi, firmă de telecomunicații, a aprobat o asemenea investiție în domeniul imobiliarelor?”. Răspunsul la prima întrebare este stupefiant și naște întrebări care nu trebuie să scape atenției DNA și al luptătorilor împotriva spălării banilor – suma investită de SC Internet City Doi între 2008 şi 2013, de 9,14 milioane de euro, este mai mare decât cifra de afaceri a firmei în româneşti în toţi aceşti ani – mai puțin de 8 milioane de euro (32,4 milioane de lei)!

Altfel spus, dacă privim doar cifrele de mai sus, firma românească de telecomunicații a investit în firma-vilă de pe Coasta de Azur mai mulți bani decât a câștigat din activitatea sa timp de șase ani. Dacă a completat suma cu venituri din împrumuturi sau surse atrase este treaba altora să ceară socoteală! Noi am vrut doar să punem cele două întrebări de mai sus, alături de altele, conducerii societății Internet City Doi (firmă a cărei acționari – Prefebricate Vest și Digicom SA au fost asociate, în trecut, grupului condus de Liviu Tudor). Timp de două săptămâni am solicitat, atât telefonic cât și prin e-mail, domnilor Gelu Marchidan și/sau Liviu Tudor o întâlnire sau să ni se ofere răspunsuri, pentru o corectă informare a cititorilor. Nu am primit niciun răspuns dar le vom publica punctul de vedere dețndată ce acesta ne va fi comunicat!

Specialiști: „Spălare de bani și/sau evaziune”

Cetățeanul.net a stat de vorbă, neoficial, cu mai mulți specialiști în domeniul financiar-fiscal, inclusiv din rândul controlorilor anti-fraudă. După prezentarea cazului relatat în prezentul articol, aceștia ne-au spus, sub rezerva anonimatului că acesta trebuie investigat cel puțin sub aspectul comiterii posibilelor infracțiuni de spălare de bani și de evaziune fiscală prin diminuarea bazei de calcul a profitului impozabil.

Vila Vista – Dinastia Tudorilor

18 octombrie 2007 – Soții Liviu și Monica Tudor semnează la București statutul SC La Vista Franța – cu scopul declarat de achiziție, administrare și gestiune a tuturor bunurilor și drepturilor imobiliare ale proprietății din Menton – Franța (Coasta de Azur), bulevardul Garavan nr. 89. În cadrul acesteia se regăsește o vilă cu două etaje, o piscină, un garaj și o grădină impresionantă străjuită de palmieri. Capitalul social (1000 de euro) este vărsat în mod egal de către cei doi care primesc, fiecare, câte 50.000 de acțiuni (100 acțiuni = 1 euro). Noua firmă este înregistrată la grefa din Nisa pe 28 octombrie 2007. Liviu Tudor este desemnat administratorul SC La Vista.

2 ianuarie 2013 – Liviu și Monica Tudor „donează” câte o acțiune (o acțiune = 0,01 euro) firmei românești Internet City Doi SA. Contractul de cesiune și Statutul actualizat (în care firma românească deține 2 acțiuni iar soții Tudor câte 49.999) se publică și este înregistrat pe 26 fecruarie.

2008 – 2013 – Firma românească Internet City Doi „pompează” în firma-vilă de pe Coasta de Azur 9,4 milioane de euro, mai mult decât toate veniturile pe care le țncasase în toți acești ani.

25 noiembrie 2013 – Internet City Doi votează transformarea creanței asupra SC La Vista (Franța) în acțiuni la firma-vilă de pe Coasta de Azur. Hotărârea este semnată de președintele CA-ului Gelu Marchidan și de secretarul de ședință Cristina Lungoci – sora lui Liviu Tudor! 

12 iunie 2015, Menton – Liviu Tudor, Monica Tudor și reprezentantul Internet City Doi au acceptat transformarea creanței în acțiuni, consfințind „exportul” celor 9,4 milioane de euro.”

Deși în articolul de pe site-ul Cetățeanul.net, dl Liviu Tudor este prezentat ca și asociat și acționar în cadrul mai multor societăți din România care desfășoară activități ilicite în domeniul imobiliar, care se pot circumscrie elementului material al infracțiunii de spălare de bani, precum și al altor infracțiuni de corupție, care au ca și rezultat prejudicierea Statului Român – prin neplata taxelor și a impozitelor aferente, dar și a finanțării mai multor companii de tip off-shore, având obiective imobiliare în regiunea Franței, acesta (n.r. Liviu Tudor) nu a contestat niciodata aceste acuzații aduse, ba mai mult – nici măcar nu a vrut să emită un punct de vedere în acest sens atunci când a fost contactat și i s-a oferit acest drept.

În lumina acestei „fapte” tacite, considerăm că dl Liviu Tudor a fost de acord cu informațiile expuse și nu poate veni acum să emită pretenții la 6 ani de la momentul investigației jurnalistice.

De asemenea, acesta nu poate emite nicio contestație privind preluarea anchetei realizată de Cetățeanul.net – la care nu a oferit niciun răspuns timp de 6 ani, de către publicația sfin.ro, în lumina celor expuse mai sus, dar și a condițiilor legale de preluare a știrilor prezente în mediul online.

b). Subiectului articolului ce face obiectul interviului cu specialistul citat în cadrul   site-ului Săptămâna Financiară, dar și detaliile expuse, au fost preluate integral și din Emisiunea TV – „Exces de putere cu Oana Zamfir și Adrian Ursu”[3] din cadrul Televiziunii Antena3, din data de 20 mai 2016.

Textul integral al investigației prezentate în cadrul emisiunii TV „Exces de putere cu Oana Zamfir și Adrian Ursu” din cadrul Televiziunii Antena3, unde, după cum se poate observa sunt prezentate ca și conținut aceleași informații ca și în publicația Săptămâna Financiară , uneori făcându-se uz de aceleași cuvinte – atât în titlu, cât și în textul articolului, sau după caz, de sinonime – dar sensul cuvintelor rămânând același, de altfel se menționează și în cadrul emisiunii TV sursa acestor informații – și anume ancheta realizată de ziarul electronic Cetățeanul.net – același de unde a preluat și Săptămâna Financiară informațiile, îl cităm mai jos:

„Exces de putere: Cum ratează ANAF adevărații miliardari. Milioane de euro pompate în offshore-uri

Oana Zamfir a prezentat, la Exces de putere, de la Antena 3, cum își face ANAF propria listă a rușinii, prin ignorarea marilor corupți și evazioniști.

În timp ce ANAF anunța cu mândrie publicarea listei datornicilor din România, crezând că astfel va da lovitura anului, din țară se scurgeau bani grei în offshore-urile din Panama.

Cum s-au scurs 9,4 milioane de euro

Din documentele publicate de RISE Project, din arhiva Mossack Fonseca, aflăm că în Panama stă ascunsă în spatele ofshore-ului Wake Up Management Ltd stă soția miliardarului Liviu Tudor, Monica Tudor.

Cotat cu o avere de 200 milioane euro, Liviu Tudor este cunoscut pentru afacerile sale imobiliare Novo Park și West Gate, dar și pentru implicarea în piața bancară.

De-a lungul timpului, presa a scris că Tudor a făcut parte din grupul de afaceriști care gravitau în jurul fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc. Iar Guvernul Năstase l-a cooptat în programul social al Economatelor.

Tudor ar fi fost şi unul dintre cei care au beneficiat de credite preferenţiale de la Bancorex, iar Monica Tudor a fost asociată în compania MM Real Estate cu Bogdan Radu Iugulescu, conectat la fraudarea cu peste 20 de milioane de euro a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.

Nu doar în Panama ar trebui căutați banii soților Tudor, ci și pe Coasta de Azur, potrivit unei anchete cetateanul.net, care dezvăluie cum a pompat o firmă românească aproape 10 milioane de euro în vila din Franța a lui Liviu Tudor.”

Și în cadrul emisiunii TV „Exces de putere” din cadrul Antena3, dl Liviu Tudor este acuzat de spălare de bani, evaziune fiscală, fiind inclus în lista „marilor corupți și evazioniști.”, explicându-se și cum acesta (n.r. dl Liviu Tudor) și-a finanțat ilegal companii de tip off-shore, cu obiective imobiliare în regiunea Franței – precum se poate observa și în scriptul emisiunii, citat mai sus.

c). Subiectului articolului ce face obiectul interviului cu specialistul citat în cadrul  site-ului Săptămâna Financiară, dar și detaliile expuse, au fost preluate integral și din alte publicații, ce au menționat aceleași informații, susținând că dl Liviu Tudor desfășoară activități ilicite în domeniul imobiliar, făcând obiectul infracțiunii de spălare de bani, precum și al altor infracțiuni de corupție, din care vom enumera câteva mai jos:

1. jurnalul.ro[4] – Articol publicat în data de 21 mai 2016:

„Exces de putere: Cum ratează ANAF adevărații miliardari. Milioane de euro pompate în offshore-uri și colecții de artă pierdute definitiv”

2. b1tv.ro[5] – Articol publicat în data de 13 decembrie 2019:

„În timp ce ANAF anunță cu mândrie publicarea ‘LISTEI RUȘINII’, miliardarul Liviu Tudor – ‘regele imobiliarelor’ – spală bani prin offshore-uri în Panama, sub nasul DNA”

3. psnews.ro[6] – Articol publicat în data de 14 octombrie 2015:

„Nou caz tenebros de milioane de euro legat de un mogul al Internetului” (n.r.: precum se poate vedea apoi în articol este vorba despre dl Liviu Tudor)

3. După cum se poate vedea și în sursele citate mai sus (atât în alte publicații, cât și în emisiuni TV) imaginea dl Liviu Tudor este aceeași ca și cea din titlul articolului publicat în Săptămâna Financiară – de evazionist, implicat în acte de corupție, ca făcând parte din sfere de influență politică menite să faciliteze o conduită de natură infracțională a domniei sale.

Pe lângă acest subiect, presa abordează și îl incadrează pe dl Liviu Tudor și la alte fapte de natură ilicită – acesta fiind acuzat ca a devalorizat Bancorexul, Banca Unirea, fiind implicat în mai multe scandaluri și acuzații de acest tip, fiind denumit de către presă „Țepar de profesie”.

În acest sens, vom enumera doar câteva surse în care se prezintă acest lucru de către alte publicații:

1. www.rnews.ro[7] – Articol publicat în data de 11 aprilie 2021: „ANCHETE BANCOREX -LIVIU TUDOR – CUM AU FOST “INVENTAȚI” MILIARDARII ROMÂNI”

2. www.stiripesurse.ro[8] – Articol publicat în data de 08 mai 2016:

„Nume BOMBĂ cu românii din Panama Papers: Noi DEZVĂLUIRI INCENDIARE”

3. www.ziarulevenimentul.ro[9] – Articol publicat în data de 08 mai 2016:

„Noi DEZVĂLUIRI INCENDIARE: Nume BOMBĂ cu românii din Panama Paper”

4. www.romaniatv.net[10] – Articol publicat în data de 28 octombrie 2014:

„Prosperi la Adevărul, Halpert şi Corneţeanu şchiopătează prin „Virtual” pe banii unui mogul din imobiliare

Odinioară șefii uneia dintre marile publicații din România, susținută financiar de magnatul Dinu Patriciu, jurnalistul Adrian Halpert și managerul lui Patriciu, Răzvan Cornețeanu, se străduiesc azi să prospere cu o marcă crescută de jurnalistul Tiberiu Lovin, scrie obiectiv.info. Adrian Halpert şi Răzvan Cornețeanu au asistat deja la înlăturarea din firmă, pentru „mărunțiș”, a lui Lovin și l-au pus la masă pe omul de afaceri Liviu Tudor, unul dintre foștii „îmbogățiți” de la Bancorex.”

5. www.9am.ro[11] – Articol publicat în data de 4 noiembrie 2006:

„Frăția se înfundă – Dorin Iacob, omul lui Magureanu, si Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc si Iacobov, au creat o intreaga tesatura financiara care a condus la prabusirea unor firme, sau societati bancare”

6.www.nasul.tv[12] – Articol publicat în data de 4 noiembrie 2006:

„DEZVĂLUIRI INCENDIARE | Mihai Tudose, asociat cu fiul partenerului      ”grupării RAFO”, cea care i-a garantat lui Virgil Măgureanu credite de 500.000 euro” (n.r.: precum se poate vedea apoi în articol este vorba despre dl Liviu Tudor)

7. www.9am.ro[13] – Articol publicat în data de 8 decembrie 2006:

„ZIUA prezinta astazi un veritabil caz de crima organizata in care actorii principali sunt proprietarii complexului “Novo Parc” in care isi are sediul trustul Ringier, din care face parte si “Evenimentul Zilei”. Liviu Tudor si Grupul de la Bacau au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reusit sa-si umple conturile cu zeci de miliarde”

Pe lângă imaginea din presă, dl Liviu Tudor are și o „imagine” de natură penală, acesta figurând ca anchetat în mai multe procese –  unde a fost cercetat penal, conform Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Structura Centrală, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte și Justiție, pentru:

• infracțiuni de spălare de bani
• constituire de grup infracțional organizat
• delapidare,

                            conform dosarului penal nr.2788/D/P/2014.

Iar motivul pentru care dl Liviu Tudor nu a fost condamnat sub egida acestor acuzații, nu se datorează nevinovăției sale, ci datorită clasării cauzei.

Deci nu se poate inputa asupra publicației Săptămâna Financiară  niciun tip de acțiune de natură să compromită imaginea dl Liviu Tudor, deoarece, așa cum se poate și în sursele citate mai sus – dar și în altele existente (datorită multitudinii acestora, nu am reușit să le identificăm și reda pe toate), imaginea dl Liviu Tudor este deja una care nu corespunde niciunei conduite morale, dar nici uneia legale, având în vedere știrile și anchetele existente deja.

De asemenea, nici pe partea personală, dl Liviu Tudor nu are o imagine mai bună, acesta fiind cel mai probabil, implicat și in adultere cu personaje de o imagine indoielnică-Vica Blochina-si alte cantarete si „vedete” din spatiul public din punct de vedere al conduitei morale, conform informațiilor existente in spațiul public, unde este comentat chiar de diversele sale „cunostinte”.[14]

4. Dacă la primul punct am vorbit de lipsa dvs. de atenție ca și avocat/avocați, iată că la acest punct vorbim de lipsa dvs. de cunoștiințe, care, prin evocarea expresiei „mai mult decât legale” relevă absența dvs. de cunoștiințe privind gradul de cunoaștere al limbii române – având în vedere eroarea dvs. de exprimare definită prin termenul de pleonasm în literatura română, dar și „definiția” dvs. privind activitățile legale – care ar trebui să reprezinte ca și factum, cel mai înalt grad posibil, neexistând ceva mai presus de acesta sau anumite nivele în care acestea se pot realiza.

Dar dacă tocmai la dvs. în calitate de avocat/avocați se întâmplă acest lucru, înseamnă că tot ceea ce ține de drept în ceea ce vă privește, este exact opusul – adică „strâmb”, având în vedere concepțiile pe care le-ați expus în notificarea trimisă.

Specialistul (n.r. Kristine Bago) a realizat o documentație conformă cu etica și scepticismul profesional aferent profesiei sale, prezentând cu transparență, pentru o înțelegere cât mai exactă, – principalele noțiuni care au fost încălcate de către dl Liviu Tudor, pe baza informațiilor publice – cu prezentarea sursei în acest sens (pentru ca fiecare, să poată, la rândul lui, să efectueze aceeași verificare dacă dorește), culminând cu întrebări pertinente (pe baza experienței și cunoștiințelor academice acumulate) și lăsând răspunsul, în lumina informațiilor prezentate din documente, dar și a definirii principalelor noțiuni încălcate, la latitudinea cititorului.

Iar acest lucru se poate vedea și în text dacă ați fi ales să prezentați paragrafele netrunchiate, precum ați facut-o în notificarea transmisă:

„Care este scopul acestor tranzactii? De ce o firma de telecomunicatii din Romania si-ar investi toti banii castigati, chiar si cei imprumutati, (avand in vedere ca intre suma „pompata” si totalul cifrei de afaceri din acesti ani exista o diferenta de 2,937,178 EUR) investind intr-o firma de imobiliare de pe Coasta de Azur, Franta?

Este irational, daca vorbim din punct de vedere al unui business.

Este o tranzactie fara substanta si scop economic, ce poate fi catalogata facil conform normelor legislative in vigoare, ca fiind una artificiala.”

Pe lângă acest aspect, și în ancheta inițială – cea realizată de publicația Cetățeanul.net[15], se menționează că în cadrul investigației s-a apelat și la specialiști financiari, care au avut aceeași părere ca și cel contactat de redacția Săptămâna Financiară (n.r. Kristine Bago) – singura diferență fiind faptul că noi am ales să prezentăm și numele specialistului, pentru o transparență și mai mare a analizei realizate.

Exact cum explică și specialistul contactat de noi, scopul oricărui agent economic este să facă profit prin intermediul obiectului său de activitate.

Dar atunci când o firmă de telecomunicații din România alege să își transfere toți banii câștigați, chiar și cei împrumutați, (având în vedere că între suma „pompată” și totalul Cifrei de Afaceri din acești ani există o diferență de 2,937,178 EUR) investind într-o firmă de imobiliare de pe Coasta de Azur din Franța, este just să ne punem întrebări având în vedere că această tranzacție nu are nicio legătură cu obiectul de activitate al acestei companii, nu se subjugă niciunui concept de business, dar nici unuia privind investițiile, în care, exact cum a precizat și specialistul financiar, nu este posibil ca o firmă să își cheltuie tot capitalul câștigat– și culmea să mai și împrumute, doar ca să finanțeze o vilă din Franța.

Pe lângă aceste aspecte se mai pot identifica și alte detalii cel puțin ciudate, menționate și de specialistul care a realizat analiza, privind încrengăturile familiale (sora dl Liviu Tudor semnează în calitate de secretar al minutei prin care creanțele sociețății din România față de societatea (vila) din Franța se transformă în acțiuni) identificate în această schemă de spălare de bani, vizavi de această firmă care s-a „trezit” într-o zi că vrea să își investească toți banii într-o vilă din Franța.

Asemenea acte se încadrează în noțiunile prezentate la începutul interviului realizat vizavi de conceputul de spălare de bani, pornind de la întrebarea legitimă: Cine a împrumutat această firmă cu diferența menționată mai sus (aproape 3 milioane EUR) și de unde provin acești bani? Care este natura lor și de ce s-a recurs la o asemenea schemă dacă scopul acestor tranzacții ar fi fost unul legal? 

Alt aspect ce denotă exact contrariul celor menționate de dvs., este faptul că în cadrul interviului sunt prezentate și alte știri din presă – exact cu această mențiune, „Cotat cu o avere de 200 milioane euro, presa a scris că Tudor a făcut parte din grupul de afaceriști care gravitau în jurul fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc. Iar Guvernul Năstase l-a cooptat în programul social al Economatelor.

Tudor ar fi fost şi unul dintre cei care au beneficiat de credite preferenţiale de la Bancorex, iar Monica Tudor, sotia acestuia, a fost asociată în compania MM Real Estate cu Bogdan Radu Iugulescu, conectat la fraudarea cu peste 20 de milioane de euro a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.” dar și cu ajutorul predicatelor la modul condițional–optativ, (n.r.: „ar fi fost”), lăsând la latitudinea cititorului o eventuală concluzie, având doar rolul de a prezenta, într-o manieră obiectivă, conform Codului Deontologic al Jurnalistului, toate înformațiile disponibile despre un anumit subiect de interes public.

Știrea nu este în niciun caz subiectivă/părtinitoare, iar opiniile jurnalistului din interviu nu sunt prezentate drept fapte – de aceea în acest sens este consultat specialistul din interviu, altfel, în lumina celor expuse de dvs. în notificare – dacă opiniile jurnalistului ar fi fost prezentate ca și fapte, nu se mai alegea să se consulte un specialist și erau prezentate doar acestea.

O altă dovadă în legătura cu transparența, preluarea obiectivă a știrilor de către colectivul redacțional al publicației Săptămâna Financiară, dar și imparțialitatea care caracterizează acest trust media, este reprezentată de faptul că Săptămâna Financiară  a redat pe site-ul acesteia, dar și în alte medii conexe (ex.: Facebook-ul publicației), comunicatele de presă emise de către compania dlui Liviu Tudor – Genesis Property[16] [17], prezentând, precum cele expuse mai sus, toate informațiile disponibile – indiferent de natura lor (pozitivă/negativă) într-un mod obiectiv și nepărtinitor, unicul scop fiind cel de informare a opiniei publice.

Iar acest lucru a fost realizat fără a implica vreun cost atașat acestor tipuri de servicii – promovare în online, dat fiind obiectul și natura activității companiei Săptămâna Financiară , fapt ce denotă încă o dată că pentru această publicație prevalează corectitudinea și alte principii de natură morală, în fața oricărui aspect de natură financiară.

5. După cum se poate observa și în punctele anterioare, dreptul la replică – conform art. 30 din Constituția României, a fost oferit de circa 5-6 ani, dar acesta nu a fost utilizat de către dl Liviu Tudor.

În legătura cu dispozițiile generale prezentate în cadrul art.71-75 din Codul Civil ce reglementează dreptul la respectarea vieții private, imagine și reputație, menționăm că ancheta, dar și consultarea prezentată în cadrul interviului din Săptămâna Financiară  nu fac obiectul vieții private a dl Liviu Tudor, deoarece informațiile prezentate sunt de natură publică – au fost prezentate și în alte surse oficiale precum site-ul Ministerului de Finanțe dacă ne referim la datele financiare stipulate, alte publicații electronice și emisiuni TV (cele citate la punctele anterioare) și pot fi accesate de oricine – subiectul abordat fiind unul de natură publică și interes național.

Având în vedere această natură și interesul public, scopul publicației Săptămâna Financiară – acela de a deservi interesului național privind libertatea de exprimare și cunoaștere, atât conform art.6 alin 1 RGPD, dar și a art. 7 din Legea nr.190/2018, prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice este permisă atâta timp cât acestea au legătură cu calitatea de persoană publică a părților implicate ori reprezintă fapte de ordin și/sau interes public.

---

[1] https://www.sfin.ro/schema-de-spalare-de-bani-de-o-simplitate-hilara-folosita-de-mogulul-imobiliarelor-liviu-tudor-pentru-a-si-finanta-vila-din-franta-devoalata-de-analiza-unui-auditor-fiscal-cotat-cu-o-avere-de-300-de/

[2] https://cetateanul.net/investigatii/cum-a-pompat-o-firma-romaneasca-10-milioane-de-euro-in-vila-din-franta-a-lui-liviu-tudor-magnatul-imobiliarelor-suspecti-de-spalarea-banilor-si-evaziune/

[3] https://www.antena3.ro/actualitate/exces-de-putere-cum-rateaza-anaf-adevaratii-miliardari-milioane-de-euro-pompate-in-offshore-uri-si-357450.html

[4] https://m.jurnalul.ro/stiri/observator/exces-de-putere-cum-rateaza-anaf-adevaratii-miliardari-milioane-de-euro-pompate-in-offshore-uri-si-colectii-de-arta-pierdute-definitiv-714832.html

[5] https://www.b1tv.ro/eveniment/in-timp-ce-anaf-anunta-cu-mandrie-publicarea-listei-rusinii-miliardarul-liviu-tudor-regele-imobiliarelor-spala-bani-prin-offshore-uri-in-panama-sub-nasul-dna-310711.html

[6] https://psnews.ro/nou-caz-tenebros-de-milioane-de-euro-legat-de-un-mogul-al-internetului-95104/

[7] http://rnews.ro/bancorex-liviu-tudor-cum-au-fost-inventa-i-miliaradrii-romani-iv_133760.html

[8] https://www.stiripesurse.ro/nume-bomba-cu-romanii-din-panama-papers-noi-dezvaluiri-incendiare_993935.html

[9] https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/noi-dezvaluiri-incendiare-nume-bomba-cu-romanii-din-panama-paper/noi-dezvaluiri-incendiare-nume-bomba-cu-romanii-din-panama-paper–217306197.html

[10]https://www.romaniatv.net/prosperi-la-adevarul-halpert-i-corneteanu-schiopateaza-prin-virtual-pe-banii-unui-mogul-din-imobiliare_179694.html

[11] https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-04/fratia-se-infunda.html

[12] https://www.nasul.tv/dezvaluiri-incendiare-mihai-tudose-asociat-cu-fiul-partenerului-gruparii-rafo-cea-care-i-a-garantat-lui-virgil-magureanu-credite-de-500-000-euro/

[13] https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-12-08/mafia-sub-nasul-evz.html

[14] https://m.facebook.com/permalink.php?story_fbid=217755929897095&id=106714084334614

[15] https://cetateanul.net/investigatii/cum-a-pompat-o-firma-romaneasca-10-milioane-de-euro-in-vila-din-franta-a-lui-liviu-tudor-magnatul-imobiliarelor-suspecti-de-spalarea-banilor-si-evaziune/

[16] https://www.sfin.ro/genesis-property-aproape-trei-sferturi-dintre-angajatii-din-romania-lucreaza-in-prezent-de-la-birou-cel-putin-3-zile-pe-saptamana-jumatate-dintre-ei-vad-necesara-accelerarea-campaniei-de-vaccinare-p/

[17] https://www.sfin.ro/dezvoltat-in-romania-the-immune-building-standard-initiaza-colaborarea-internationala-pentru-noua-perspectiva-a-viitorului-birourilor/