Puterea de cumpărare a românilor a crescut anul trecut cu aproape 12% faţă de 2015, lucru care a motivat marile lanţuri de retail să se extindă agresiv.
De departe, Kaufland este cel mai mare operator de hipermarketuri din România. Nemţii aveau 50 de magazine la finalul anului trecut, dublu faţă de următorul clasat, francezii de la Auchan.
Singura reţea românească de retail care se bate cu lanţurile străine este Dedeman. Fraţii Pavăl au deschis până la finalul anului trecut 30 de magazine de bricolaj, cu şase mai multe decât următorul clasat, Praktiker.
În zona de fashion, spaniolii de la Inditex, care reunesc branduri precum Zara, Pull & Bear sau Stradivarius, au ajuns la 75 de magazine în România, mult peste cele 34 de unităţi ale suedezilor de la H&M. În clasamentul vânzătorilor de haine, locul trei este ocupat de C&A cu 27 de magazine funcţionale la sfârşitul lui 2016, iar pe locul patru se plasează New Yorker cu 25 de unităţi.
Trebuie luat în considerare că studiul DTZ Echinox este extins asupra a 27 de oraşe din ţară şi că exclude Bucureştiul, unde toţi retailerii din top au magazine deschise.
Totuşi, puterea de cumpărare a românilor este, în continuare, una dintre cele mai scăzute din spaţiul european, clasându-se pe locul 33 după veniturile disponibile pe cap de locuitor în 2016, potrivit unui studiu realizat de GfK.
Venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a fost de 4.181 de euro în 2016. Venitul înregistrat de România reprezintă aproximativ o treime din media europeană. În comparaţie cu 2015, România a crescut cu aproape 12% puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor.
Dacă comparăm cele 42 de judeţe din România, bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50% peste media pe ţară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa)
