Pentru intelegerea exacta a prezentei cauze va fi prezentat mai intai in linii mari mecanismul infractional folosit de catre inculpatii in termeni abstracti fara a particulariza in functie de persoanele urmarite penal.
Astfel, prezenta cauza vizeaza savarsirea infractiunilor de initiere, constituire, sprijinire si aderare la un grup infractional organizat, inselaciune, spalare de bani, fals in inscrisuri sub semnatura privata, fals material in inscrisuri oficiale, uz de fals, fals intelecutal, luare de mita, infractiunea de prezentare de documente ori declaraţii false, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor precum si infractiunea de evaziune fiscala. Infractiunea principala, respectiv inselaciunea, a vizat in principal inducerea in eroare a unitatilor bancare care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, cu ocazia negocierii, incheierii si executarii unor contracte de credit atat in numele unor persoane juridice cat si in numele unor persoane fizice.
In subsidiar s-a incercat si partial s-a si reusit, contractarea de fonduri europene folosindu-se acelasi mecanism infractional. Pentru atingerea acestui scop suspectii au creat si pus la punct o adevarat masinarie de falsificat acte, atat pentru societati comerciale cat si pentru persoane fizice, documente care sa le permita inducerea in eroare cu usurinta a bancilor comerciale in vederea obtinerii de credite bancare de diferite tipuri . In ceea ce priveste persoanele juridice pentru ca acestea sa fie eligibile, solvabile si sa se incadreze in indicatorii ceruti de catre bancile comerciale din Romania trebuia sa sa aiba anumiti parametrii economico-financiari. Cu alte cuvinte societatea comerciala trebuia sa aiba o cifra de afaceri consistenta, un profit substantial, un anumit numar de angajati, un management profesionist si sa activeze intr-un domeniu cu perspective economice favorabile.
Intrucat sumele de bani solicitate de la unitatile bancare din Romania erau foarte mari toate aceste date financiare trebuiau sa aiba valori foarte mari. De asemenea aceste societati comerciale trebuiau sa fie „curate „ in sensul ca nu trebuiau sa figureze cu debite catre bugetul de stat sau catre alte banci comerciale. Toate aceste societati nu sunt folosite pentru a desfasura activitati comerciale si pentru a obtine profit. Ele reprezinta simple instrumente care sunt folosite penrru a se atinge scopul final si anume obtinerea frauduloasa de sume mari de bani.
Tipurile de finantari solicitate 35 www.JURI.ro au fost extrem de variate mergand de la simple linii de creditare pentru activitati curente pana la finantari tip leasing si finantari pe proiecte de anvergura. In acest scop un prim pas este „procurarea” unei societati comerciale care sa indeplineasca aceste conditii si fie apta a duce la bun sfarsit demersul infractional. In acest sens sunt preluate societati comerciale de la diferite persoane si trecute pe numele unor persoane apropiate din cadrul gruparii sau pe numele unor persoane care sunt induse in eroare cu privire la scopul acestui demers.
Aceste societati comerciale vor fi folosite atat pentru obitinerea de credite tip corporate (pentru persoane juridice) cat si pentru obtinerea de credite de nevoi personale sau imobiliare, caz in care societatea comerciala va figura ca angajator. Foarte important de precizat este faptul ca niciodata suspectii nu vor avea calitatea de asociat si administrator in cadrul acestor firme.
Pasul doi, obligatoriu, este „cosmetizarea” acestor societati comerciale, atsfel incat acestea sa para afaceri de succes care pot obtine cu usurinta finantari si care sa para capabila sa si restituie imprumutul. Mai intai li se schimba sediul social (de regula stabilindu-se aceeasi locatie), apoi se creeaza doar scriptic puncte de lucru dupa care se se majoreaza capitalul social. In aceasta privinta, capitalul social este majorat de la sumele minine prevazute de legislatie (200 de lei) la sume foarte mari (de la 100 000 la 700 000 de lei). Aceasta operatiune este insa fictiva, fiind intocmite in fals acte bancare (foi de varsamant, extrase de cont, ordine de plata) care atesta majorarile de capital. Sediile sociale sunt stabilite in locatii ale apropiatilor in baza unor contracte de comodat fictive. Se ajunge in situatia ca la acceasi adresa sa functioneze mai multe societati comerciale.
La fel se intampla si in cazul punctelor de lucru. Astfel anumite locatii reprezinta sediille sociale si punctele de lucru pentru o mare parte din firmele folosite de catre grupare. In continuare vitala este crearea unor situatii financiare care sa le faca eligibile la unitatile bancare unde se vor prezenta, acesta fiind cel mai important element avut in vedere de analistii de credit. Astfel societatile comerciale preluate figureaza cu cifre de afaceri, profituri, numar de angajati si active uriase, pentru a crea aparenta unor afaceri de succes, profitabile care sa obtina rapid finantare. Toate documentele care atesta aceste cifre sunt falsificate de catre contabili specializati la indicatiile liderilor gruparii. Acestia stiu care sunt parametrii financiari care trebuiesc indepliniti. De foarte multe ori chiar analistii de credit le precizeaza care ar fi paramaterii financiari pentru ca o firma sa se incadreze pentru un anumit tip de credit.
In consecinta liderii gruparii le indica contabililor ce cifre trebuia sa treaca in situatiile financiare. Stiind insa care sunt pasii urmati de catre 36 www.JURI.ro ofiterii de credit in analizarea dosarelor de finantare, membri gruparii au grija sa-si declare aceste date la Administratiile financiare. Astfel cu ocazia verificarilor efectuate, angajatii bancilor verificand situatiile financiare pe site-ul Ministerului Finantelor Publice vor vedea ca acestea corespund cu cele din actele prezentate. Declararea acestor date este insa temporara si facuta doar pentru a induce in eroare functionarii bancari. Aceste declaratii nu se fac cu scopul de a achita vreodata obligatii catre bugetul de stat. Aici intervin insa persoane care lucreaza in Administratiile Financiare si care sprijina membri gruparii asigurand postarea pe site-ul Ministerului Finantelor Publice acestor date pentru o perioada de timp, exact cat au nevoie suspectii pentru a trece de faza de analiza a dosarelor de creditare de catre analistii de credit.
In acest sens au existat situatii cand datele financiare reale (care atestau cifre de afaceri modeste sau inactivitate) au fost inlocuite o scurta perioada de timp cu cele fabuloase, dupa care cele vechi, reale au revenit. O astfel de situatie este imposibila diu punct de vedere legal intrucat „vectorul fiscal” , cel care insumeaza datele financiare ale unei societati comerciale de la infiintare si pana in prezent, nu se poate modifica. Spre exemplificare situatiile financiare aferente anului 2010 pentru firma X nu poate fi modificat in 2012. Se pot face declaratii rectificative, care vor figura ulterior dar nu se pot modifica total datele financiare ale unei firme pentru un an fiscal incheiat. Analistii de credit vad cu ocazia verificarilor ce vor membri gruparii sa vada. Functionarii bancari nu pot verifica autenticitatea acestor date.
Prin aplicatiile la care au acces bancile pot vedea declaratiile persoanelor juridice si atat. Spre exemplificare daca o societate comerciala isi declara o cifra de afaceri de 1 mil de euro, un profit de 300 0000 de euro, 50 angajati, si contributiile aferente asta nu inseamna ca si isi achita obligatiile aferente respectiv cota de impozit, T.V.A.-ul incasat si contributiile pentru angajati. Aceste declaratii reprezinta o etapa iar veridicitatea si plata obligatiilor aferente reprezinta cu totul altceva, un alt pas. Acesta este motivul pentru care desi aveau declaratii cu cifre de afaceri, profituri de milioane de lei, active, numar mare de angajati, operatiunile in trezorerie (care atesta plata obligatiilor aferente) au aratat ca nu s-a achitat nimic sau s-au efectuat plati infime in raport cu valoarea operatiunilor declarate.
Toate documentele depuse de catre membrii gruparii la unitatile bancare de la care au obtinut sau au incercat sa obtina finantare sunt intocmite dupa acelasi tipar de catre aceleasi persoane. Toate aceste documente au fost regasite in mail-urile gruparii la care aveau acces numai anumite persoane din cadrul acesteia, persoane care nu au nicio calitate in societatile comerciale folosite sau au fost identificate in calculatoarele ridicate la perchezitia domciliara. Toate societatile au cifre de afaceri uriase, active (terenuri , 37 www.JURI.ro utilaje industriale si agricole de milioane de lei) profituri substantiale , numar mare de angajati si o echipa manageriala de exceptie din punct de vedere al pregatirii profesionale si experientei (economisti , juristi e.t.c.).
Toate aceste date sunt false. Pentru ca demersul infractional sa aiba sanse de reusita, se intocmesc mai multe dosare identice pentru fiecare societate comerciala folosita (cu toate documentele necesare penmtru obtinerea unui credit, de la actele juridice pana la actele privind garantiile ce urmeaza sa fie folosite) intrucat vor fi depuse simultan cereri la cat mai multe banci comerciale. Astfel pentru firma X se va depune cerere de finantare insotita de toate documentele necesare la cat mai multe banci comerciale. In aceste scop se incep demersurile de contactare a diferitelor unitati bancare. Modalitatile prin care membri gruparii contacteaza bancile sunt din cele mai diferite. Fie trimit mail-uri in care isi exprima dorinta de a obtine o finantare, fie contacteaza telefonic departamentele de specialitate, fie apeleaza la persoane cunoscute din mediul bancar care sa-i recomande mai departe catre structurile superioare din banci.
In general liderii gruparii nu urmeaza o procedura standard de prezentare la o sucursala in vederea negocierii unei finantari. De cele mai multe ori incearca sa penetreze structurile centrale ale unitatilor bancare intrucat stiu ca valoarea creditelor cerute este foarte mare, dosarele vor ajunge in structurile centrale ale bancii pentru aprobare. In acest sens gruparea este sprijinita de diferite persoane, asa zisi „consultanti” sau „brokeri” care le faciliteaza accesul in aceste structuri sau le acorda consultanta de specialitate. Asa cum s-a precizat mai sus liderii gruparii nu isi asuma riscul de a figura ca asociat si/sau administrator pe aceste societati, scop in care trec firmele pe numele unor apropiati. Pentru a putea insa sa actioneze in mod direct, intrucat persoanele trecute ca asociati si/sau administratori sunt modeste din punct de vedere intelectual neavand un minim de cunostinte economice si nefiind capabile sa-si sustina cererea de finantare, membri gruparii din esalonul superior se prezinta sub identitati si calitati false in cadrul societatilor (director general, director comercial, director de vanzari, manager e.t.c.) la sediul bancii alaturi de asociat si administrator.
Astfel ei vor putea sa actioneze in mod direct in activitatile de inducere in eroare a bancilor fara insa a avea vreun risc in eventualitatea depistarii ilegalitatilor intrucat nu au nicio calitate in firma. Discutiile cu analistii de credit sunt purtate de catre liderii gruparii. Alaturi de acestia si asociatii si administratorii firmelor se mai prezinta si asa-zisii „consultanti” sau „brokeri”. Dupa stabilirea primelor contacte, circuitul documentelor solicitate de catre ofiterii de credit se va realiza fie in mod direct, fiind puse la dispozitie de catre 38 www.JURI.ro inculpati , fie in mod indirect prin intermediul postei electronice (mail). In aceste scop au fost create mai multe adrese de mail pentru fiecare societate comerciala. Adresele de mail indicate de catre membrii gruparii sunt controlate de catre un numar restrans de persoane, care au exact rolul de a trimite prin e-mail actele sau lamuririle necesare. Persoanele care trimit astfel de documente sunt exact aceleasi care se ocupa de cosmetizarea situatiilor financiare astfel incat la orice intrebare legata de parametrii financiari sa poata fi in masura sa raspunda, lucru pe care „sagetile” nu l-ar putea face, acestea fiind persoane modeste din punct de vedere intelectual, neavand cunostinte economice sau juridice.
In perioada de analiza in functie de politicile bancilor comerciale de verificare a societatilor comerciale care solicita finantare, membri gruparii se vor implica activ si vor apela la diferite manopere dolosive pentru inducerea in eroare a analistilor de credit. De exemplu daca acestia doresc sa vizualizez punctele de lucru (procedurile unitatilor bancare sunt diferite din acest punct de vedere, astfel ca unele banci comerciale efectueaza vizite in teren pentru a vedea punctele de lucru, pentru a verifica activele, pentru a vizualiza si verifica garantiile oferite, altele nu o fac). In situatia in care ofiterii de credit au dorit sa faca aceste verificari membri guparii fie au invocat diferite pretexte pentru ca acestea sa nu aiba loc (de exemplu: punctele de lucru se afla la mare distanta, utilajele sunt pe teren sau sunt situate in cariere de piatra din alte judete) fie i-au condus pe acestia in locatii care nu le apartineau (ferme, santiere care apartineau altor persoane fizice sua juridice). Au existat situatii de-a dreptul hilare in care functionarilor bancari le-au fost prezentate utilaje (tractoare si combine treierat) aflate la lucru pe un deal , la mare distanta . Demersurile suspectilor nu s-au bucurat intodeuna de succces.
In foarte multe cazuri analistii de credit efectuand verificari amanuntite au realizat ca dosarele prezentate de grupare prezinta elemente suspecte si in consecinta le-au respins solicitarile de finantare. In alte situatii analiza si verificarile s-au efectuat in mod superficial astfel ca functionarii bancari nu au realizat caracterul fraudulos al demersurilor initiate de catre suspecti, desi ar fi putut sa o faca. Tocmai datorita faptului ca gruparea era constienta ca demersurile lor nu se vor concretiza intodeauna pentru a avea sanse cat mai mari de „succes” au depus cereri de finantare la majoritatea bancilor comerciale din Romania.
In Romania conform datelor oficiale postate pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei functioneaza un numar de 31 banci comerciale, dupa cum urmeaza Alpha Bank Romania, Ate Bank, Banca Comercială Carpatica, Banca Comercială Feroviara, 39 www.JURI.ro Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română (Bcr), Bcr Banca Pentru Locuinţe, Banca de Export-Import a României Eximbank, Banca Millennium, Banca Românească – Membra a Grupului National Bank Of Greece, Banca Transilvania, Bancpost, Bank Leumi Romania, Brd – Groupe Société Générale, Cec Bank, Credit Agricole Bank Romania, Credit Europe Bank (Romania), Garanti Bank, Libra Bank, Marfin Bank (Romania), Mkb Romexterra Bank, Otp Bank Romania, Piraeus Bank Romania, Porsche Bank Romania, Procredit Bank, Raiffeisen Bank, Raiffeisen Banca Pentru Locuinţe, Rbs Bank (Romania), Romanian International Bank, Unicredit Ţiriac Bank si Volksbank Romania si un numar de 11 sucursale ale instituţiilor de credit străine, dupa cum urmeaza Anglo-Romanian Bank Limited, Anglia Londra sucursala Bucureşti, Banca Italo Romena SpA Italia Treviso sucursala Bucureşti, Bank of Cyprus plc Nicosia – sucursala România, BLOM Bank France S.A. Paris-sucursala România, CAIXABANK S.A. (BARCELONA)-sucursala România, Citibank Europe plc, Dublinv-sucursala România, FINICREDITO-INSTITUICAO FINANCEIRA DE CREDITO S.A. PORTUGALIA-sucursala România, BNP Paribas Fortis SA/NVsucursala Bucureşti, ING Bank N.V., Amsterdam- sucursala Bucureşti si TBI BANK EAD Sofia- sucursala Bucureşti.
In mod direct sau indirect, gruparea a vizat prin activitatea infractionala nu mai putin de 26 de banci comerciale din Romania, depunand la acestea cereri de finantare in baza unor documente falsificate sau purtand discutii preliminarii in acest scop. Desi la aceleasi moment au existat dosare privind aceleasi societati comerciale pe rolul mai multor banci comerciale, in foarte multe situatii functionarii bancari realizand caracterul fraudulos al demersului si respingand cererile de finantare, in lipsa unui sistem integrat de cooperare intre directiile antifrauda din banci care sa stabileasca o lista cu firme considerate suspecte, s-a ajuns in situatia in care la o banca comerciala sa se realizeze natura suspecta a documentelor prezentate si in consecinta sa se respinga cererea iar la o alta banca comerciala suspectii sa-si continue demersul linistiti pentru aceeasi firma. Se constata ca in situatia in care ar fi existat o baza de date (tip „black list”), comuna, in care sa fie mentionate societatile comerciale considerate suspecte, demersul infractional al gruparii ar fi fost curmat din timp.
Gruparea a reusit sa impanzeasca in aceleasi timp majoritatea bancilor comerciale cu documente falsificate privind aceleasi societati comerciale. Daca actiunea de inducere in eroare este dusa la capat si cererea de finantare este aprobata, grupul reusiind sa obtina sumele solicitate se va trece rapid la a doua 40 www.JURI.ro etapa si anume intrarea in posesie a banilor. Daca pentru creditele obtinute pentru persoane fizice lucrurile sunt extrem de simple beneficiarii prezentandu-se la banca si retragand in numerar suma solicitata pe care ulterior o imparte cu membri gruparii in cazul creditelor obtinute in numele unor persoane juridice lucrurile sunt mult mai complicate. Sunt mai complicate intrucat retragerile de numerar pentru societati comerciale comporta anumite restrictii (plafoane maxime , e.t.c.) si pentru ca sumele obtinute din activitatile comerciale trebuie „spalate” atribuindu-se o origine aparent licita.
Astfel din conturile societatii beneficiare a creditulului sumele vor fi transferate in contul unei alte societati, de aici in contul unei alte firme controlate de catre grupare si in final vor fi retrase numerar in baza unor borderouri de achizitii cereale sau fier vechi, documente care permit astfel de operatiuni fara limita valorica maxima. In acest sens intra in functiune mecanismul prin care liderii gruparii controleaza un numar foarte mare de societati comerciale. In acest sens au fost identificate zeci de societati comerciale controlate de catre grupare. Toate documentele aferente acestor operatiuni sunt la randul lor falsificate atestand diferite operatiuni de vanzare-cumparare, prestari servicii e.t.c., operatiuni care nu se efectueaza in realitate.
Prin acest mecanism sumelor de bani obtinute in mod ilicit prin savarsirea infractiunii de inselaciune in dauna bancilor li se va da o aparenta de legalitate savarsindu-se si infractiunea de spalare a banilor. Mai mult decat atat se va crea un rulaj consistent pentru fiecare societate comerciala, care sa poata fi folosit in viitor la alte fraude justificand apartent cifre de faceri substantiale . Urmare a acestor activitati infractionale ar parea ca singurele persoane pagubite ar fi unitatile bancare. Lucrurile nu stau deloc asa intrucat o parte a creditelor bancare se obtine in baza unor scrisori de garantie emise de catre Fondul National pentru Garantarea Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii sau in baza unor certificate de depozit emise de catre Fondul pentru Garantrea Creditului Rural. Ambele reprezinta mijloace de garantare a creditelor.
Astfel la momentul negocierilor cand se pune problema garantiilor membri gruparii opteaza pentru varianta unor scrisori de garantie sau certificate de depozit emise de catre cele doua institutii. Dupa acordarea creditelor si neplata ratelor aferente, dosarele intra in faza executarii silite. Intrucat persoanele care figureaza ca asociati si administratori nu au bunuri in proprietate iar firma nu are nici un fel de activitate reala, se trece la executarea garantiilor emise de catre statul roman prin cele doua institutii. Astfel statul ajunge in situatia sa acopere partial prejudiciul creat de membri gruparii. 41 www.JURI.ro In cazul contractarii de credite pentru persoane fizice sunt angajate fictiv persoane ce urmeaza sa contracteze creditul intocmindu-se in fals adeverinte de salariat, contracte de munca si orice alt act necesar pentru ca acestia sa reuseasca in demersul infractional.
Astfel foarte multi din apropiatii celor doi lideri se regasesc ca angajati la societatile comerciale controlate de catre acestia. Acestia sunt convinsi sa obtina credite bancare in numele lor, accepta sa li intocmeasca acte care sa ateste calitatea lor de angajati desi cunosc foarte bine faptul ca nu lucreaza la nicio societate comerciala si merg la banci insotiti de catre membri gruparii pentru a initia demersurile necesare. Pentru a se bucura se succces acestora li intocmesc contracte de munca cu salarii foarte mari pentru contextul ecomonic actual si avand in vedere pregatirea profesionala a acestora.
O parte din aceste persoane care contracteaza sau incearca sa contracteze credite isi pastreaza sumele de bani asfel obtinute altele le predau membrilor gruparii din esalonul superior. Cu actele pregatite de catre liderii gruparii acestia se prezinta la unitatile bancare si obtin sau incearca sa obtina credite de nevoi personale, carduri de credit si credite imobiliare. Si in aceasta situatie se implica activ membri gruparii intrucat atunci cand analistii de credit verifica angajatorul contacteaza telefonic reprezentatul acestuia trecut in documente care nu este altcineva decat un membru al gruparii care ii confirma calitatea acestuia de angajat al firmei X.
Intrucat gruparea si-a stabilit ca obiectiv obtinerea de resurse banesti prin orice mijloace dar in toate cazurile in mod fraudulos, aceasta si-a indreptat atentia si catre domeniul fondurilor europene nerambursabile. Astfel, folosind aceleasi societati comerciale cu situatiile financiare falsificate, au depus si obtinut partial finantari pentru achizitii de utilaje, utilaje care nu existau in realitate, toate documentele privind originea acestora fiind plasmuite de catre membri gruparii. Beneficiind si de complicitatea unor functionari din cadrul Ministerului Economiei Comertului si Mediului de Afaceri acestia au reusit pana la interventia organelor judiciare sa obtina o parte din finantare.
De asemenea desi nu si-au stabilit ca obiectiv savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, atunci cand li s-a solicitat sa sprijine alte persoane pentru ca acestia sa se sustraga de la plata T.V.A.-ului catre bugetul de stat nu au avut nicio retinere si au pus la dispozitie facturi, ordine de plata, extrase de cont si alte documente care sa fie folosite de catre terte persoane in scopul mai sus mentionat.
Un lucru foarte important de mentionat este faptul ca membri gruparii si-au creat un cerc relational extrem de important apeland la functionari din cadrul bancilor comerciale si a institutiilor statului care le-au acordat sprijinin, cu sau fara 42 www.JURI.ro cunostinta caracterului fraudulos al demersurilor infractionale. In special liderii gruparii au folosit metode elaborate pentru a intra in contact cu aceste persoane si pentru a le atrage in activitatea infractionala sau a le induce in eroare atunci cand prima varianta nu a functionat. In scopul inducerii in eroare acestia au pozat in oameni de afaceri de succes folosind in acest scop tinute elegante, scumpe precum si autoturisme de lux.
Astfel, acestia au intrat in contact si au incercat sa obtina sprijin de la presedinti, vice-presedinti si directori din cadrul bancilor comerciale, senatori, ministrii, secretari de stat si alti functionari din cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Minsterului Agriculturii, A.V.A.S., Fondului de Garantare a Creditelor pentru Intrerprinderi Mici si Mijlocii, A.N.A.F., Fondului National de Garantare a Creditului Rurual si alte institutii importante ale statului roman.
