Curtea Supremă este de acord cu interdicţia de a călători pe teritoriul SUA, aplicată cetățenilor provenind din țări ale Orientului Mijlociu, aflate pe lista preşedintelui Donald Trump

0
513

Judecătorii declară că ordinul aflat in spatele acestei măsuri „nu are nicio legătură cu religia”.

Președintele Donald Trump a înregistrat o mare victorie după ce Curtea Supremă a fost de acord cu interdicția de călătorie pe care criticii au atacat-o spunând că este îndreptată împotriva musulmanilor.

Curtea a decis cu scorul de cinci la patru în favoarea administrației Trump, care a introdus interdicția de a călători în SUA aplicată cetățenilor provenind din țări ale Orientului Mijlociu, aflate pe lista preşedintelui Donald Trump. Anterior, primele două versiuni ale legii au fost blocate de instanțele inferioare.

Trump s-a grăbit să salute, pe Twitter, prima victorie juridică semnificativă obţinută în cele 17 luni de mandat. „Doamne!”, a scris acesta “este un moment de profundă justificare”.

„Curtea Supremă a confirmat autoritatea președintelui de a apăra securitatea națională a Statelor Unite”, a mai spus Trump. „În această epocă a terorismului mondial și a mișcărilor extremiste care se îndreaptă asupra civililor nevinovați, trebuie să îi verificăm temeinic pe cei care vin în țara noastră”.

Donald Trump şi-a anunțat intenţia de a introduce interdicția de călătorie, la scurt timp după instalarea sa. Imediat, declaraţia a fost condamnată, vehement, de critici. Aceştia spuneau că acţiunea în sine va impune celor care vor să călătorească, trecerea unui test neconstituțional, de natură religioasă. Pe de altă parte, administrația a susținut că, în fapt, este vorba despre un instrument crucial, necesar din motive de securitate națională.

Administrația a actualizat interdicția în lună martie, 2017 și apoi în luna septembrie a aceluiaşi an. Aceasta a afectat cetățenii din Ciad, Iran, Libia, Coreea de Nord, Somalia, Siria, Venezuela și Yemen. În luna aprilie, Ciadul a fost scos de pe lista.

Scriind motivarea deciziei, judecătorul-șef, John Roberts, a spus că există „dovezi convingătoare că restricţionarea intrărilor în SUA are o bază legitimă, izvorând tocmai din preocupările majore legate de securitatea națională” și că „ordinul de punere în aplicare a interdicției nu are nimic de-a face cu religia”.

Stephen Yale-Loehr, expert în imigrație, la Universitatea Cornell, a declarat: „Pentru că imigrația se referă la suveranitatea națională și la relațiile externe, instanțele au acordat președintelui dreptul de a se ocupa direct de chestiuni legate de imigrație”.

Hotărârea a fost atacată imediat de democrați și de grupurile care luptă pentru drepturile omului. Aceştia au declarat că interdicția calcă în picioare valorile americane. Chris Murphy, senatorul democrat care a introdus moţiunea care a blocat temporar interdicția, a declarat că prin această hotărâre, Casa Albă a primit permisiunea de a „discrimina pe baza naționalității sau a religiei”.

Omar Jadwat de la Uniunea Americană a Libertăților Civile a declarat că hotărârea va „merge în istorie ca unul dintre marile eșecuri ale Curții Supreme” alături de decizia din anul 1944 când i s-a permis administrației Roosevelt să-i rețină pe japonezii americani în lagăre de concentrare.

Decizia a venit la câteva zile după ce Trump a întors o lege care ar fi avut drept rezultat separarea copiilor, imigranților ilegali, la granița cu Mexicul. S-a creat astfel o situaţie foarte dificilă pentru președinte care a trebuit să îşi schimbe poziţia în urma valului uriaş de critici.

În cursul campaniei electorale, prezidențiale, Donald Trump a descris imigranții mexicani ca fiind „violatori” și „criminali” spunând că musulmanii ar trebui să fie interzişi în SUA. În decembrie 2015, el a cerut „Arestarea tuturor musulmanilor care intră pe teritoriul SUA”.

La scurt timp după introducerea primei interdicții, el a declarat că refugiații creștini vor primi, totuşi, prioritate. Ulterior Trump a numit aceasta a doua decizie drept „o versiune corectă din punct de vedere politic”. Administrația Trump a susținut că includerea ulterioară a Coreei de Nord și a Venezuelei a arătat limpede că măsură nu era îndreptată împotriva musulmanilor.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ