Chiar dacă ritmul accelerat al creșterii ROBOR-ului se va mai tempera, debitorii cu credite în lei trebuie să se pregătească pentru o nouă normalitate – cea a dobânzilor mai mari

0
508
Grafic financiar

Iar sistemul trebuie să fie pregătit pentru a afla cu câtă prudență au acordat băncile credi­tele în lei – produsul – vedetă al ultimilor ani.

Acum un deceniu, mulți clienți ai băncilor și-au văzut ratele umflate de materializarea unui risc pe care puțini l-au anticipat. Deprecierea masivă a leului față de euro și față de francul elvețian a înroșit bilan­țurile instituțiilor de credit care au avut nevoie de ani buni pentru a-și curăța portofoliile de creditele devenite neperformante odată cu declanșarea crizei. Măsu­rile luate atunci, de încurajare a creditării în lei, creează acum noi tensiuni, odată ce costurile de împrumut încep să crească.

Cum creditarea populației a atins între timp un nivel semnal, Banca Națională a României (BNR) analizează de cel puțin un an oportunitatea introducerii unor limite maxime de îndatorare, în condițiile în care practica bancară este neuniformă. Pentru persoanele cu venituri foarte mari, băncile acceptă un grad de îndatorare ce poate ajunge la 70%. Chiar și pentru debitorii mai prost plătiți, ratele pot ajunge la 60% din salariu.

În cazul persoanelor cu venituri mici și credite ipotecare, serviciul datoriei este, în medie, de 65%, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din BNR. În cazul lor, o creștere de un singur procent al dobânzii duce la o mărire a nivelului de îndatorare cu 10%, aspect care în­­gri­jorează banca centrală, în special în contextul în care ROBOR pare că a decolat înainte ca BNR să înceapă ciclul de creș­­tere al dobânzilor.

Poate mai îngrijorătoare decât crește­rea propriu-zisă a costurilor de împrumut este rapiditatea cu care s-a produs aceasta. Din fericire, în spatele acestei evo­luții se află o serie de factori de con­junctură. Din nefericire, costurile vor crește, iar scumpirea creditelor va lua având începând cu anul viitor.

ROBOR-ul reprezintă rata medie a dobânzii la care se împru­mută între ele cele mai importante zece bănci din România. În a doua parte a lunii septembrie, acest indicator de care sunt „legate“ dobânzile la cele mai multe dintre împrumuturile accesate de popu­la­ție a sărit de 1%, nivel pe care nu l-a mai depășit de la începutul lui 2016. Într-o sin­gură săptămână, ROBOR la trei luni a cres­cut cu 45%. În săptămâna următoare, acesta s-a apropiat de nivelul dobânzii-cheie de politică monetară, urcând la circa 1,7%. Apoi l-a depășit, ajungand vineri 13 oct., pe piaţa interbancară, la nivelul de 1,84% la trei luni, cât reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR). Acesta este un nou maxim al ultimilor trei ani.

Evoluția ROBOR-ului este direct pro­por­țională cu cea a lichidității disponibile în piață. Cum România nu a dus lipsă de bani în ultimul an, ci de proiecte care să fie finanțate cu acești bani, ROBOR-ul s-a menținut la un nivel minim istoric. „Până acum, ROBOR-ul a fost menținut la un ni­vel foarte scăzut, mult sub dobânda de po­­li­tică monetară, datorită existenței unui exces de lichiditate“, a explicat Ionuț Dumitru, economist-șef, avertizând că se așteaptă să vadă o creș­tere a indicatorului.

Lichiditatea din piață depinde de mai mulți factori, unul foarte important fiind politica Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Dacă banii rămân blocați la Guvern și dacă titlurile de stat prin care se refinanțează datoria publică nu ajung la scadență, astfel încât să fie înlocuite de noi împrumuturi, lichiditatea din piață scade – situația în care ne aflăm acum.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ