Pentru prima dată în ultimii cinci ani, consumul mondial de grâu a crescut mai puţin decât producţia, iar stocurile înainte de noua recoltă ating maxime istorice. Exporturile se contractă şi ele, în condiţiile în care mari consumatori precum China şi India reuşesc să-şi acopere necesarul din producţia proprie. În concluzie, pentru fermierii din România care vor să cultive grâu, anul 2010 nu va fi unul profitabil, specialiştii anticipând însă un an foarte bun pentru producţia de porumb.

Dezechilibrele între regiuni şi judeţe au fost mereu considerate o proble­mă care trebuie rezolvată în sensul egalizării. În practică, s-a dovedit că o ţară se dezvoltă rapid pe baza aglomeraţiilor urbane. Moldova rămâne una dintre cele mai sărace re-giuni din Uniunea Euro­pea­nă, fiind devansată doar de o provincie bulgărească. Po­trivit ultimelor date Eurostat, PIB pe lo­cui­tor exprimat la paritatea puterii de cumpărare ajunge la numai 26% din media UE-27 în regiunea bulgară Severozapaden şi la 27% în Nord-Es­tul României (judeţele Vas­lui, Bo­to­şani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Bacău) şi în alte două regiuni bulgăreşti (Se­ve­ren tsentralen şi Yuzhen tsentra­len).

Totul era diferit în urmă cu doi ani: România se bucura încă de rating investment grade din partea tuturor celor trei agenţii majore de evaluare financiară, iar prima suplimentară de risc solicitată de investitori pentru cumpărarea de obligaţiuni româneşti era de doar 1,85%, comparativ cu aproape 2,8% în prezent. În plus, acum concurenţa pe bani va fi dură, întrucât multe ţări cu ratinguri şi evoluţii fiscal-economice superioare celor ale României şi-au anunţat intenţia de a emite eurobonduri în 2010.

În România, contrafacerile acoperă toată gama de produse existente pe piaţă, de la alimente şi băuturi alcoolice, la cafea şi condimente, de la parfumuri de lux şi încălţăminte de firmă la detergenţi, plăcuţe de frână şi ochelari de soare. Practic, tot ce se vinde are un echivalent contrafăcut, iar falsurile sunt pretutindeni - în prăvăliile de cartier şi în magazinele „de fiţe” din mall-uri. „Estimăm că la nivelul anului 2009 ponderea comerţului cu produse contrafăcute era de aproximativ 26%”, a declarat pentru SFin Gabriel Turcu, pre­şe­dinte al REACT România (Reţeaua In­ternaţională Anticontrafaceri).

După un an 2009 în care volumul lu­crărilor de construcţii a scăzut cu peste 15%, demararea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului pare a fi o gură de oxigen pentru industria de profil. Însă doar pentru companiile cu putere financiară mare, întrucât Pa­triarhia intenţionează să efectueze plata numai după finalizarea construcţiei. Lucrările pentru construirea Catedralei Mântuirii Nea­mu­lui vor începe în august, potrivit calendarului stabi­lit de sectorul de specialitate al Ad­ministraţiei patriarhale, a anunţat, săptămâna trecută, Patriarhia Rom­â­nă, după şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti a Bi­sericii Ortodoxe Române. Termenul anterior de demarare a lucrărilor, avansat de reprezentanţi ai Patriar­hiei, era aprilie 2009.

Relaxarea continuă a po­li­ticii monetare de către BNR îşi dă mâna cu „inovativitatea” politicii fisca­le a Ministerului Finanţelor Publice şi cu „toleranţa” interesată a FMI, astfel încât procesul de creditare din economie se va relua. Da, dar de acest lucru vor beneficia numai tre­zoreria publică, instituţiile şi com­paniile controlate de stat, ca şi firmele care câştigă licitaţii cu acestea, nu şi majoritatea companiilor şi persoanelor private.

Noua reformă a sistemului public de asistenţă socială, bazată pe păstrarea actua­le­lor pensii speciale, înghe­ţa­rea celor de stat şi majora­rea ba­zei de impozitare a contribuţi­i­lor sociale de stat, este o încercare disperată a Guver­nu­lui de a ascunde sub preş genocidul la care îi supune pe actualii angajaţi. Aceştia sunt condamnaţi să verse la buget o treime din venitul lor brut, pentru ca la vârsta pensio­nării să nu mai primească decât o pensie socială minimă. Şi asta pentru că în 2050 vor fi 5 mili­oane de persoane peste 65 de ani, ceea ce va însemna, probabil, un număr de 7 mi­lioane de pensionari, iar angajaţii vor fi doar 3,5 milioane. Şi asta pentru că sistemul public de pensii este un simplu joc piramidal, un veritabil Caritas la care se joacă soarta generaţiilor viitoare.

Patronii firmelor private, membrii asociaţiilor familiale, persoanele autorizate să des­făşoare activităţi independen­te, precum şi cele care reali­zează venituri exclusiv din drepturi de autor, convenţii civile sau contracte de cola­bo­rare vor fi obligate să plă­tească contribuţii de asigurări sociale (CAS) de minimum 220 şi maximum 2.870 de lei lunar pe veniturile obţinute din aceste activităţi. CITEŞTE: Şi totuşi noua lege a pensiilor obligă la plata CAS pe dividende!

Fondul Monetar Internaţional (FMI) s-a specializat, mai nou, şi în probleme sociale şi politice. Aşa se poate explica toleranţa cu care a acceptat derapajele majore din 2009 şi le încurajează tacit şi pe cele din 2010. Singura preocupare a sa este păstrarea datoriei publice la un nivel acceptabil. Asta însă nu din vreo convingere ideologică, liberală, ci pentru a se asigura că România se va putea împrumuta pe pieţele externe pentru a-i returna banii acordaţi.

Nu scumpirea ţigărilor a compromis obiectivul de inflaţie în 2009, ci reducerea bruscă şi semnificativă a rezervelor minime obligatorii (RMO), mişcare prin intermediul căreia Banca Naţională a finanţat indirect bugetul statului. Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, sus­ţinea, în aprilie 2008, în ca­drul prezentării „Politica monetară: Artă şi reguli“, că s-a ajuns la un consens asupra mai multor principii de politică monetară, printre care şi acela că „inflaţia persistentă este întotdeauna un feno­men monetar“.

În anul de criză 2009 era de aşteptat ca instituţiile şi societăţile cu capital de stat să fie chibzuite cu banul public. Sau măcar să mimeze preocuparea de a reduce consumul şi a se înscrie în strategia anunţată de guvernul Boc. N-a fost să fie aşa, deoarece cheltuielile au depăşit anul trecut nivelul celor din 2007 - anul de dinaintea crizei.

După cum „Săptămâna Financiară” a atras atenţia în mai multe rânduri, propunerile de integrare în sistemul public a pensiilor de serviciu aflate în plată, prin recalcularea şi reducerea lor proporţională cu contribuţia beneficiarilor la asigurările sociale, se vor lovi de „zidul” Curţii Constituţionale. În plus, Consiliul Legislativ, cu toate că acordă aviz favorabil proiectului de lege, arată că, în cazul magistraţilor (din care este formată şi Curtea Con­sti­tu­ţio­nală) şi militari­lor, pensiile specia­le nu vor putea fi desfii­nţate nici pentru cei care urmează să se pensioneze în viitor. Asta în pofida fap­tului că Legea fundamentală ga­ran­tează doar dreptul la pensie, nu şi la un anumit cuantum sau la o anumită modalitate - privilegiată - de calcul al pensiei.

Mulţumiţi de rezultatul raidului efectuat prin gospodăriile românilor, cărora le-au uşurat buzunarele de 1,48 miliarde de lei în 2009 ca amendă pentru consumul de tutun şi alcool, guvernanţii pregătesc o nouă campanie parafiscală, în urma căreia să-şi penalizeze contribuabilii pentru faptul că îndrăznesc să se hrănească. Şi nu oricum, ci fără a cere politicienilor voie, fără să respecte orele de masă şi reţetele nutriţioniste ale birocraţilor Ministerului Sănătăţii.

Dacă analizăm evoluţia pieţei de leasing din „cincinalul“ recent încheiat, observăm că în prezent se află mult sub nivelul înregistrat în 2005. Piaţa a fost sufocată de criză în 2009 şi cu siguranţă va respira cu dificultate şi în 2010. Principalele obiective ale companiilor din domeniu vor fi supravieţuirea într-un mediu (economic) ostil şi conservarea portofoliului.

Taxele şi impozitele plătite de populaţia productivă a României au ca destinaţie plata salariilor bugeta­rilor, a pensiilor şi protecţia socială a celor cu venituri reduse, dar şi a ma­rilor „campioni naţionali” la subvenţii. Pentru furnizarea aşa-numitelor bunuri publice (sănătate, educaţie etc.), ca şi pentru investiţii şi alte capitole bugetare, statul trebuie să se împrumute de pe piaţa internă, punând astfel o nouă presiune pe sectorul privat, prin majorarea dobânzilor ce limitează accesul antreprenorilor privaţi la resursele financiare.

Disperarea cabinetului Boc de a strânge cât mai mulţi bani la bugetul central a dus la măsuri extreme. Pentru o cât mai eficientă colectă, o serie de instituţii care până anul trecut se autofinanţau au fost trecute în subordinea Guvernului şi sunt obligate să vireze şi ultimul leu încasat din serviciile prestate. Executivul şi-a făcut deja o serie de calcule pe spatele cantinelor şi internatelor pentru elevi, dar şi pe cel al organizatorilor de serbări şcolare. Din aceste două „surse” bugetul de stat trebuie „perfuzat” cu 600 de milioane de lei (aproximativ 150 de milioane de euro). Pe total, veniturile nefiscale de acest gen trebuie să ajungă la două miliarde de lei (aproape 476 de milioane de euro).

Executivul a convenit cu FMI reducerea cheltuielilor bugetare cu 2,5% din PIB şi, ambiţios, după chipul şi asemănarea premierului Emil Boc, s-a şi pus pe treabă. A avizat peste 60 de hotărâri prin care a concediat 7.800 de angajaţi ai agenţiilor guvernamentale. Economiile obţi­nu­te la buget: 150 de milioane de lei (0,03% din PIB).

Impunerea de contribuţii de asigu­rări so­ciale (CAS) pentru veniturile rezultate din drepturi de autor, convenţii civile şi contracte de colaborare a fost inclusă prin­tre amendamentele avansate de Con­siliul Eco­no­mic şi Social (CES) la proiectul legii unita­re a pensiilor. Dacă va fi inclusă în forma finală a proiectului şi, ulterior, adoptată de Parla­ment, propunerea va afecta un nu­măr mare de persoane: agenţi de vân­zări, ingineri, contabili, traducă­tori, arhi­tecţi, artişti, notari sau jurnalişti.

Numărul de salariaţi înregistraţi oficial s-a redus numai în luna octombrie cu peste 40.000, iar cel al pensionarilor a sporit cu aproape 8.500, reiese din datele coroborate ale Institutului Naţional de Statistică (INS) şi Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS). Pe de altă parte, tot statisticile INS demonstrează că, în sectorul public, numai învăţământul a trecut la restructurare, în timp ce în administraţie publică, apărare, asigurări de sănătate şi asistenţă socială personalul era mai numeros faţă de începutul anului.