Relaxarea continuă a po­li­ticii monetare de către BNR îşi dă mâna cu „inovativitatea” politicii fisca­le a Ministerului Finanţelor Publice şi cu „toleranţa” interesată a FMI, astfel încât procesul de creditare din economie se va relua. Da, dar de acest lucru vor beneficia numai tre­zoreria publică, instituţiile şi com­paniile controlate de stat, ca şi firmele care câştigă licitaţii cu acestea, nu şi majoritatea companiilor şi persoanelor private.

Prevalându-se de faptul că ga­ran­­ţiile de stat de maximum 80% din valoarea creditelor contractate de autorităţile locale nu sunt con­si­derate ajutoare de stat şi nu trebuie notificate Comisiei Europene şi că, în plus, aceste garanţii nu se ada­u­gă la deficitul bugetar, deşi ma­jo­rea­ză datoria publică a Ro­mâ­niei, Guvernul a decis să garanteze, prin Fondul Naţional de Ga­rantare a Cre­ditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), credi­tele bancare de cofinanţare a fondu­rilor europene atrase de primării şi consilii jude­ţene, precum şi de că­tre operatorii regionali de apă.

Potrivit declaraţiilor oficiale, de aceleaşi facilităţi ar putea beneficia împrumuturile masive pe care in­tenţionează să le contracteze „campionii naţionali” de stat din ener­gie, precum şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). În plus, Guvernul analizează majorarea plafonului de garantare a creditelor i­po­­tecare prin programul „Prima Casă” de la 60.000 la 80.000 de euro şi revizuirea programului, pentru în­curajarea achiziţiei de locuinţe noi, în sprijinul constructorilor şi dez­­voltatorilor imobiliari. 

Statul va beneficia discreţionar de credite
Dacă toate aceste măsuri, proas­păt anunţate sau aflate în stadiu de proiect, vor fi puse în practică, în­seam­nă că atât antreprenorii care nu au şansa de a activa în sectoarele economice favorizate de aceste pro­iecte guvernamentale şi care nu îşi bazează afacerile preponderent pe licitaţii publice, cât şi o bună parte a populaţiei îşi pot lua cu totul adio de la creditarea bancară. Asta pentru că, într-o măsură chiar mai mare de­cât până în prezent, „graţie” garan­ţiilor publice suplimentare, banii băncilor vor migra fie direct la trezorerie, fie în împrumuturi contractate de autorităţi locale şi companii controlate de stat. În concluzie, chiar dacă proiectele de investiţii ale acestora sunt inutile, nerentabile sau prost gândite - într-un cuvânt, risipitoare de resurse -, ele se vor bucura de finanţare, prin eliminarea procesului de selecţie naturală a pieţei, efec­tuat prin intermediari financiari - băncile.
Trebuie subliniat, de altfel, că a­cest lucru se va petrece cu complicitatea directă a FMI, care a acceptat, în ianuarie, la solicitarea cabinetului Boc, o majorare cu un miliard de eu­ro a plafonului de garanţii guvernamentale stabilit pentru acest an.

Primăriile primesc cheia seifului cu fonduri UE
Statul va acorda garanţii prin FNGCIMM şi pentru creditele bancare de cofinanţare atrase de unită­ţi­le administrativ-teritoriale care im­plementează proiecte finanţate din fonduri structurale şi de operatorii regionali de servicii de alimentare cu apă care derulează proiecte fi­nan­ţate prin POS Mediu, iar garanţiile pot fi de 80 până la 100% din valoarea împrumuturilor, potrivit unui pro­iect de ordonanţă publicat săptă­mâ­na trecută pe site-ul Ministerului Fi­nanţelor Publice (MFP). Dacă va fi a­doptată, ordonanţa va da liber la îm­prumuturi primăriilor, dat fiind că, potrivit Legii finanţelor locale, în cazul creditelor de cofinanţare a fon­du­rilor UE contractate de autori­tă­ţi­le locale, dispare plafonul de îndato­ra­re de 30% din totalul veniturilor proprii.

În plus, se arată în expunerea de motive a proiectului de ordonanţă, aceste garanţii nu sunt considerate ajutor de stat şi pot fi acordate într-un procent de maximum 80% din va­loarea împrumutului fără a fi necesară notificarea Comisiei Europene. La peste 80%, dar sub 100%, este necesară notificarea Comisiei. Mai mult, Gu­vernul arată că, „la momentul emi­siunii, garanţiile care vor fi emi­se în cadrul programului nu re­pre­zintă plăţi din bugetul de stat, ci de­termină exclusiv majorarea datoriei publice”.

Sunt eligibile pentru garantare creditele de cofinanţare a proiectelor cu bani europeni din infrastructură rutieră, energie, apă, canalizare, in­fra­structură destinată educaţiei sau să­nătăţii, „care prevăd realizare de lu­crări şi/sau achiziţie de echipa­men­te într-o proporţie de cel puţin 50% din valoarea eligibilă a proiectului”. Garantarea creditelor de cofi­nan­ţare a proiectelor UE, ca şi recenta relaxare a procedurilor de con­trac­tare a achiziţiilor publice şi de ac­cesare a banilor europeni îi determină pe guvernanţi să estimeze că, până în noiembrie 2010, vor absorbi fonduri comunitare de peste un mi­li­ard de euro.

Giganţii din energie se înghesuie deja la împrumuturi
Coordonatorul înfiinţării Socie­tă­ţii Naţionale Hidroenergetica, Mi­hai David, a declarat, săptămâna trecută, că a iniţiat discuţii cu mai multe bănci pentru contractarea unor credite de circa 700 de milioa­ne de euro pentru investiţiile viitoa­rei companii, împrumuturi care ar ur­ma să fie garantate în proporţie de 80% de stat.

„Pentru Elcen Bucureşti este ne­voie de investiţii de 300-350 de mili­oane de euro, la Paroşeni în jur de 300 de milioane de euro, pentru termocentrala Deva încă nu am stabilit, iar pentru Compania Naţională a Hu­ilei este nevoie de 50 de milioane pentru o perioadă de doi ani, în vederea modernizării”, a afirmat David, care este în prezent directorul gene­ral al Hidroelectrica. Şi Hidroelectri­ca negociază contractarea a două cre­dite, cu o valoare cumulată de pâ­nă la 100 de milioane de euro, necesare pentru continuarea programului de investiţii început anul trecut, potrivit lui David.

De reţinut că, în ultimul raport asu­pra inflaţiei, BNR anticipează o majorare a preţurilor administrate de 5,6% în 2010, faţă de estimarea an­te­rioară, prezentată în luna noiembrie, care indica o creştere la această categorie de numai 2,7%. BNR prog­no­­zează scumpiri de 5% la gaze, 4% la electricitate şi 5,2% la energie termică.

Bechtel înghite bani cu nemiluita, pe spinarea contribuabililor
Lucrările efectuate în 2010 la au­to­strada Braşov-Borş (Transilvania) vor fi finanţate dintr-un credit care urmează să fie atras cu garanţia sta­tului, a declarat săptămâna trecută se­cretarul de stat în Ministerul Tran­sporturilor Constantin Dascălu, a­dău­gând că Bechtel trebuie să pre­zin­te un grafic de lucrări pentru a­cest an, care să includă şi sumele necesare. Pe de altă parte, datoria de anul trecut pe care CNADNR o are faţă de Bechtel va fi achitată de la bugetul de stat.

În octombrie 2009, CNADNR a mai contractat un credit, de 187 de mi­lioane de euro, pe şase ani, cu o perioadă de graţie până în 2011 şi cu o dobândă de 5,95%, de la BCR şi BRD. „Este cea mai bună dobândă într-o perioadă de criză, iar acesta este cel mai mare împrumut sindica­lizat. Normal că l-a luat CNADNR-ul, că doar nu era să-l ia o companie de chibrituri”, a spus Berceanu.
Bechtel a anunţat, tot săptămâna tre­cută, că ar putea efectua conce­dieri colective, din cauza datoriilor CNADNR, iar autorităţile au răspuns că au convenit cu Bechtel un grafic de plată a sumelor restante din 2009, de 214 milioane de euro, până în aprilie 2010. Bechtel a inaugurat, la 1 de­cembrie 2010, primii 42 de kilo­me­tri ai autostrăzii Transilvania - pro­iect demarat în 2004 -, iar auto­ri­tăţile au anunţat că vor să finalizeze, anul acesta, dacă va exista finanţare, alţi aproape 40 de kilometri.

Statul tipăreşte bani şi îi ia cu împrumut. Noi plătim dobånda
Ultimele date ale BNR arată că volumul de credite pentru populaţie şi companii a continuat să scadă, în termeni reali, în decembrie 2009, cu 0,8% faţă de no­iembrie 2009 şi cu 3,6% faţă de decembrie 2008. În schimb, creditul guvernamental s-a majorat cu aproape 160% în termeni reali, faţă de finalul lui 2008. De altfel, în ultimul raport asupra inflaţiei, BNR enumeră, printre cauzele care au dus la scăderea creditului privat, în septembrie-noiembrie 2009, pentru prima oa­ră în ultimii opt ani, „păstrarea nivelului înalt al deţinerilor de titluri de stat” de către bănci. 

Dobânda plătită de stat la împrumuturile contractate de la bănci, prin emisiuni de obligaţiuni, a scăzut continuu, de la sfârşitul anului trecut, când se situa la 10%, şi a ajuns, săptămâna trecută, la 7,78% pe an. Statul s-a împrumutat mai ieftin - cu 7% - în septembrie 2007. Banca centrală a redus în 2009 dobânda de politică monetară cu 2,25 puncte procentuale, de la 10,25 la 8% pe an, iar după primele două şedinţe de politică monetară din acest an dobânda a egalat minimul istoric, de 7%, din noiembrie 2007.
Pe de altă parte, tot datele BNR arată că, în ciuda relaxării politicii monetare, dobânzile la credite noi în lei pentru populaţie (16,58%) şi companii (15,4%) au rămas peste ratele practicate înainte de începerea crizei financiare.


Piaţa refuză să finanţeze primăriile
Primăria Botoşani a lansat spre vânzare, pe 29 ianuarie, pe piaţa de capital, o emisiune de obligaţiuni în valoare de 10 milioane de lei, bani destinaţi chiar cofinanţării unor proiecte de investiţii susţinute în proporţie de 75% prin fonduri europene nerambursabile. Dar se pare că expresia magică „fonduri nerambur­sa­bile” nu a avut efectul scontat în rândul potenţialilor investitori, astfel încât, până la data-limită de 4 februarie, aceştia au cumpărat titluri de doar 210.000 de lei, puţin mai mult de 2% din valoarea emisiunii, în pofida randamentului de peste 9% pe an al acesteia.


"Este cea mai bună dobândă într-o perioadă de criză, iar acesta este cel mai mare împrumut sindicalizat. Normal că l-a luat CNADNR-ul, că doar nu era să-l ia o companie de chibrituri"
Radu Berceanu, ministrul transporturilor (octombrie 2009)

"Dacă pui Guvernul să administreze deşertul Sahara, în câţiva ani vei avea penurie de nisip"
Milton Friedman, laureat al premiului Nobel pentru economie