Marcată dur de criza financiară, piaţa de leasing ţinteşte în acest an jumătate din performanţele lui 2005
Dacă analizăm evoluţia pieţei de leasing din „cincinalul“ recent încheiat, observăm că în prezent se află mult sub nivelul înregistrat în 2005. Piaţa a fost sufocată de criză în 2009 şi cu siguranţă va respira cu dificultate şi în 2010. Principalele obiective ale companiilor din domeniu vor fi supravieţuirea într-un mediu (economic) ostil şi conservarea portofoliului.
Piaţa de leasing funcţionează ca un burete, absorbind tendinţele din mai multe domenii importante ale economiei. Declinul înregistrat în producţia industrială, în domeniul serviciilor, al construcţiilor şi mai ales în cel imobiliar, a generat în 2009 un dezastru pe această piaţă. În 2010 căderea liberă va continua, însă există speranţe de redresare undeva spre sfârşitul anului. Condiţia de bază pentru ca piaţa de leasing să ia înălţime este ca motoarele economiei să meargă măcar la ralanti.
Tendinţe negative
Principala tendinţă manifestată încă din a doua jumătate a anului 2008 pe piaţa de leasing este reprezentată de scăderea drastică a cererii. După ce în 2005 s-au înregistrat creşteri de 45%, în 2006 de 57% şi de 51% în 2007, în 2008 piaţa de leasing a cunoscut o scădere de 3%. Furtuna a venit în 2009, când cererea de leasing a scăzut cu 74%. Acest declin considerabil a obligat companiile de leasing să-şi revizuiască atent strategiile de afaceri pentru a trece în condiţii de siguranţă de la creşterile anuale de două cifre la scăderi similare. Adaptarea s-a tradus prin „trecerea de la centrarea pe vânzări şi obţinerea unei cote de piaţă cât mai mari la centrarea pe managementul portofoliului, diminuarea sistematică a cheltuielilor, estimarea atentă a riscurilor şi selecţia clienţilor, colectarea debitelor, curăţarea portofoliilor, reposesii şi remarketing“, a declarat pentru SFin Claudiu Stănescu, Director General BCR Leasing IFN.
De partea cealaltă a ecuaţiei, pe fondul deteriorării principalilor indicatori macroeconomici, utilizatorul serviciilor de leasing a fost obligat să treacă de la mentalitatea consumeristă (prea puţin corelată cu cash flow-ul) la strategii de menţinere sau chiar de supravieţuire pe timp de criză. În aceste condiţii, firmele de leasing au fost nevoite să facă faţă degradării comportamentului de plată al clienţilor, fapt ce a determinat creşterea procentului de clienţi cu întârzieri la plată, creşterea numărului de rezilieri de contracte şi reposesii, creşterea nivelului provizioanelor. În ultimele 12 luni, intensificarea activităţii de revânzare a însemnat pentru firmele de leasing alocarea de resurse materiale şi umane semnificative, cele mai afectate fiind companiile de profil subsidiare ale băncilor sau cele independente. Avantajul deţinut de companiile captive a fost reprezentat de accesul acestora la know-how-ul şi infrastructura existentă în cadrul grupurilor din care acestea fac parte, de la spaţiile de depozitare la existenţa service-urilor specializate sau chiar a unor entităţi/forţe de vânzare specializate în comercializarea autovehiculelor second-hand.
O altă tendinţă este cea de modificare a structurii pieţei de leasing după tipul de bunuri finanţate. Cu o cotă de piaţă de 65%, finanţarea destinată achiziţionării vehiculelor va menţine şi în 2010 trendul înregistrat anul trecut, când a scăzut cu circa 76%. Segmentul de leasing pentru echipamente, cu o cotă de 15% din piaţă, a scăzut în 2009 cu 77%, iar leasingul imobiliar, cotat la 20% din piaţă, s-a redus cu 40%. Practic, vom putea vorbi de un echilibru între cele trei mari categorii de produse, pe fondul diminuării volumelor pe segmentul auto.
Dosare
Istoria problemelor actuale ale sistemului public de pensii din România începe şi se termină cu Nicolae Ceauşescu. În 1966, acesta a emis celebrul său decret prin care avortul...
Pentru că nu a găsit nicio soluţie de compensare, în cazul renunţării la subvenţionarea agentului termic, Emil Boc promite încă un an cu bani de la buget, pe care însă...
Pentru unele dintre statele membre UE din Europa Centrală şi de Est care au implementat sisteme de pensii private obligatorii, schimbarea regulilor de calcul al deficitelor şi nivelurilor de...
Într-o ţară în care 95% din turism este unul de masă, încercarea de repoziţionare către segmentele de nişă nu va duce decât la o explozie a nefiscalizării acestui...
„Evaluarea noastră arată că toate criteriile au fost îndeplinite, cu excepţia arieratelor, ţintă care a fost ratată şi până acum”, a declarat săptămâna trecută, la...
Estimări optimiste
Conform estimărilor furnizate SFin de către Asociaţia Societăţilor Financiare din România – ALB -, anul curent se prefigurează la fel de plin de provocări ca şi 2009. Dacă în 2009 volumul contractelor a atins 1,25 miliarde de euro, în acest an se prevede atingerea pragului de un miliard. În general, se mizează pe o menţinere a pieţei, iar prognozele optimiste arată chiar o uşoară creştere. Aceasta este fundamentată în principal pe încercarea de repornire a unor motoare ale economiei, cum ar fi producţia industrială, infrastructura, domeniul transporturilor şi, de ce nu, agricultura. Chiar şi în aceste condiţii, „cred că nivelul pieţei de leasing în 2010 se va situa sub nivelul înregistrat în anul 2005“, a declarat Claudiu Stănescu de la BCR Leasing IFN. Cu alte cuvinte, chiar dacă printr-o minune economia s-ar redresa brusc, piaţa de leasing ar avea şanse minime să atingă nivelul de 2,15 miliarde de euro înregistrat în 2005.
În ceea ce priveşte jucătorii care derulează în mod curent afaceri pe piaţa de leasing, 2010 nu ameninţă să provoace stări de insolvenţă ori falimente. Riscul nu este însă exclus în cazul companiilor mici, mai ales dacă nu-şi vor lua măsuri de redresare economică ori de adaptare la noile condiţii de piaţă. Firmele mici trebuie să-şi revizuiască structurile, resursele şi fluxurile interne, în sensul luării de măsuri pentru asigurarea sustenabilităţii afacerii. Nu în ultimul rând, trebuie să-şi adapteze configuraţia portofoliului în funcţie de modificările cererii din piaţă.
Selecţie severă
Adaptarea la noile condiţii de piaţă va fi şi în 2010 condiţia pentru realizarea de profit (în cazul companiilor captive şi firmelor mari independente) sau pentru supravieţuire (în cazul firmelor mici). Dacă ţinem cont că baza activităţii este reprezentată de clienţi, putem spune că şi în acest an companiile de leasing vor avea de suferit din cauza lipsei de lichidităţi cu care aceştia se confruntă încă de anul trecut. Aici trebuie spus că majoritatea clienţilor sunt persoane juridice cu anumite priorităţi de rambursare a creanţelor. Ca urmare, n-ar fi deloc o surpriză ca trendul început anul trecut - al depunerii de cereri de renegociere a contractelor - să se menţină la aceleaşi cote. În plus, este de aşteptat ca numărul rău-platnicilor să crească. „Rata finanţărilor neperformante a crescut din două motive“, spune Dan-Cristian Pelcuţă, director de vânzări la NBG Leasing IFN. „Unul ar fi clienţii care nu-şi mai permit să plătească, iar altul este cel al persoanelor care doar abuzează de starea de fapt. Chiar dacă nu au nevoie, vin cu solicitări de perioade de graţie sau de ştergere a penalizărilor. Noi suntem nevoiţi să analizăm fiecare caz în parte, să facem o actualizare a raportului de credit iniţial, să cerem clientului informaţii de natură comercială, financiară, economică pentru a forma imaginea evoluţiei sale din ultima perioadă. În urma acestei analize se ia decizia, care poate fi de acceptare a solicitării clientului, de acceptare parţială sau de respingere“, a mai spus Pelcuţă.
Din punctul de vedere al clienţilor, trebuie spus că o parte din ei constată că bunurile achiziţionate prin intermediul finanţărilor au devenit mai scumpe decât ce se oferă acum nou pe piaţă şi sunt tentaţi să renunţe la bunul respectiv, devenind astfel clienţi de rea-credinţă. Vor avea de suferit fiindcă legislaţia ţine partea finanţatorilor în această privinţă şi vor figura în Centrala Riscurilor Bancare cu un comportament de plată necorespunzător. La pierderea statutului de bun platnic se adaugă şi alte ponoase, întrucât finanţatorii îşi continuă urmărirea chiar şi după recuperarea bunului. În cazul clienţilor persoane juridice, se poate merge până la executarea societăţii, iar în cazurile în care patrimoniul nu acoperă suma ori este chiar inexistent, se procedează la urmărirea administratorului pentru executarea averii personale.