Bugetul, alimentat virtual cu o jumătate de miliard de euro din venituri nefiscale
Cantinele şcolare trebuie să verse la bugetul de stat 500 de milioane de lei din mâncarea furnizată elevilor
Disperarea cabinetului Boc de a strânge cât mai mulţi bani la bugetul central a dus la măsuri extreme. Pentru o cât mai eficientă colectă, o serie de instituţii care până anul trecut se autofinanţau au fost trecute în subordinea Guvernului şi sunt obligate să vireze şi ultimul leu încasat din serviciile prestate. Executivul şi-a făcut deja o serie de calcule pe spatele cantinelor şi internatelor pentru elevi, dar şi pe cel al organizatorilor de serbări şcolare. Din aceste două „surse” bugetul de stat trebuie „perfuzat” cu 600 de milioane de lei (aproximativ 150 de milioane de euro). Pe total, veniturile nefiscale de acest gen trebuie să ajungă la două miliarde de lei (aproape 476 de milioane de euro).
Transferul agenţiilor din subordinea unor ministere în cea a Guvernului a avut un singur scop: „alimentarea” cât mai eficientă a bugetului central şi crearea unor resurse pe care Executivul să le aloce după propriile-i nevoi. Astfel, potrivit proiectului legii bugetului pe 2010, la capitolul „venituri nefiscale” apar noutăţi importante. Aici intră acum la grămadă contribuţiile elevilor şi studenţilor pentru internate, cămine şi cantine (500 de milioane de lei), venituri din organizarea de cursuri de calificare şi conversie profesională, specializare şi perfecţionare (20 de milioane de lei), venituri din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie sau anexă (600 de milioane de lei), din serbări şi spectacole şcolare, manifestări culturale, artistice şi sportive (100 de milioane de lei) şi din cercetare (500 de milioane de lei).
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Gheorghe Gherghina a declarat pentru SFin că obiectivul măsurii de a trece toate instituţiile în subordinea Guvernului a fost acela de a exista un control cât mai riguros al cheltuielilor. „Până acum, fiecare făcea ce dorea cu banii obţinuţi pe diverse căi, acum trebuie să vireze toate încasările către bugetul central şi de aici i se dau fondurile necesare pentru derularea activităţii. Prin emiterea, în 2009, a Legii 329, 124 de instituţii au ajuns în subordinea Guvernului. În situaţia aceasta regăsim Agenţia Domeniilor Statului, Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, Inspectoratul de Stat în Construcţii etc. Din calculele noastre rezultă că în acest fel se vor suplimenta veniturile bugetare cu aproape două miliarde de lei”, ne-a explicat oficialul guvernamental. Gherghina a subliniat ideea că într-o perioadă de criză toată lumea trebuie să facă economie, iar huzurul de altădată din unele dintre instituţiile statului trebuie să dispară.
Interesant este că Guvernul şi-a propus, pentru 2010, să majoreze de 3,5 ori veniturile încasate la buget de la laboratoarele de analize, iar acest lucru înseamnă că pacienţii vor fi obligaţi să cotizeze în cele mai multe cazuri atunci când vor să beneficieze de astfel de servicii. Această creştere apare în paralel cu intenţia de a introduce coplata pentru Sănătate, dar şi taxa pentru produsele fast-food.
Cu ochii pe pensii şi drepturi de autor
Nu doar agenţiile au făcut ochi dulci Executivului avid de bani, ci şi veniturile pensionarilor şi cele obţinute de persoanele care încasează drepturi de autor. Vârstnicii au simţit fiori reci pe şira spinării când au început să circule informaţii potrivit cărora se doreşte ca în legea pensiilor să apară o modificare care să ducă la impozitarea pensiilor mai mici de 1.000 de lei. Varianta luată în calcul era aceea ca bătrânii care au venituri sub 1.000 de lei (adică 80% din pensionarii României) să intre şi ei în rândul plătitorilor de CAS. Deşi ministrul muncii, Mihail Şeitan, a declarat că în acest an se va merge pe acelaşi sistem de impozitare a pensiilor, nimic nu este sigur în condiţiile în care reprezentanţii Executivului au mai făcut o serie de promisiuni şi au uitat peste noapte de ele. Şi pensionarii pe caz de boală au intrat în atenţia statului, dorindu-se ca în următorii cinci ani să fie reanalizate toate dosarele de acest gen.
În ceea ce priveşte drepturile de autor, propunea a fost luată în calcul în cadrul unei şedinţe a Consiliului Economic şi Social (CES), iar iniţiativa impozitării drepturilor de autor aparţine CNS Cartel Alfa care susţine că în acest fel se poate scoate la suprafaţă munca la gri. Pentru a „îndulci” lucrurile, propunerea este dublată de reintroducerea prevederii potrivit căreia baza de calcul a CAS nu poate depăşi plafonul de 5 salarii medii brute pe economie. Legislaţia în vigoare stabileşte că baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale este constituită din venitul brut realizat lunar sau salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în cazul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical. Cu alte cuvinte, dacă ar intra în vigoare această prevedere, cei care au venituri mai mari de 5 salarii medii brute, 10 de exemplu, vor plăti o sumă egală cu cotele de contribuţii aplicate unui venit de numai 5 salarii medii brute. Ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, a declarat că este de acord „în principiu” cu introducerea CAS pentru drepturi de autor, afirmând că toţi beneficiarii de venituri salariale trebuie să contribuie la asigurările sociale şi de pensii. Măsura va afecta puternic nu numai breslele actorilor sau ziariştilor, ci va perturba şi alte sectoare în care majoritatea contractelor personalului angajat sunt de colaborare sau pe convenţii civile.
Chiar şi aşa, pe parcursul anului fiscal, din cauză că nu va reuşi să colecteze veniturile propuse în legea bugetului, nu este exclus ca Executivul să apeleze şi la alte taxe şi impozite care să acopere golurile.