Disperarea cabinetului Boc de a strânge cât mai mulţi bani la bugetul central a dus la măsuri extreme. Pentru o cât mai eficientă colectă, o serie de instituţii care până anul trecut se autofinanţau au fost trecute în subordinea Guvernului şi sunt obligate să vireze şi ultimul leu încasat din serviciile prestate. Executivul şi-a făcut deja o serie de calcule pe spatele cantinelor şi internatelor pentru elevi, dar şi pe cel al organizatorilor de serbări şcolare. Din aceste două „surse” bugetul de stat trebuie „perfuzat” cu 600 de milioane de lei (aproximativ 150 de milioane de euro). Pe total, veniturile nefiscale de acest gen trebuie să ajungă la două miliarde de lei (aproape 476 de milioane de euro).
Transferul agenţiilor din subordinea unor ministere în cea a Guvernului a avut un singur scop: „alimentarea” cât mai eficientă a bugetului central şi crearea unor resurse pe care Executivul să le aloce după propriile-i nevoi. Astfel, potrivit proiectului legii bugetului pe 2010, la capitolul „venituri nefiscale” apar noutăţi importante. Aici intră acum la grămadă contribuţiile elevilor şi studenţilor pentru internate, cămine şi cantine (500 de milioane de lei), venituri din organizarea de cursuri de calificare şi conversie profesiona­lă, specializare şi perfecţionare (20 de milioane de lei), venituri din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie sau anexă (600 de mi­lioane de lei), din serbări şi spectacole şcolare, manifestări culturale, artistice şi sportive (100 de milioane de lei) şi din cercetare (500 de milioane de lei).
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Gheorghe Gher­ghina a declarat pentru SFin că obiectivul măsurii de a trece toate insti­tuţiile în subordinea Guvernului a fost acela de a exista un control cât mai riguros al cheltuielilor. „Până acum, fiecare făcea ce dorea cu banii obţinuţi pe diverse căi, acum trebuie să vireze toate încasările către bugetul central şi de aici i se dau fondurile necesare pentru derularea activităţii. Prin emiterea, în 2009, a Legii 329, 124 de instituţii au ajuns în subordinea Guvernului. În situaţia aceasta regăsim Agenţia Domeniilor Statului, Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, Inspectoratul de Stat în Construcţii etc. Din calcu­le­le noastre rezultă că în acest fel se vor suplimenta veniturile bugetare cu aproape două miliarde de lei”, ne-a explicat oficialul guvernamental. Gher­ghina a subliniat ideea că într-o perioadă de criză toată lumea trebuie să facă economie, iar huzurul de altădată din unele dintre instituţiile statului trebuie să dispară.
Interesant este că Guvernul şi-a propus, pentru 2010, să majoreze de 3,5 ori veniturile încasate la buget de la laboratoarele de analize, iar acest lucru înseamnă că pacienţii vor fi obligaţi să cotizeze în cele mai multe cazuri atunci când vor să beneficieze de astfel de servicii. Această creştere apare în paralel cu intenţia de a introduce coplata pentru Sănătate, dar şi taxa pentru produsele  fast-food.

Cu ochii pe pensii şi drepturi de autor
Nu doar agenţiile au făcut ochi dulci Executivului avid de bani, ci şi veniturile pensionarilor şi cele ob­ţi­nute de persoanele care încasea­ză drepturi de autor. Vârstnicii au simţit fiori reci pe şira spinării când au început să circule informaţii potrivit cărora se doreşte ca în legea pensiilor să apară o modificare care să ducă la impozitarea pensiilor mai mici de 1.000 de lei. Varianta luată în calcul era aceea ca bătrânii care au venituri sub 1.000 de lei (adică 80% din pensionarii României) să intre şi ei în rândul plătitorilor de CAS. Deşi mi­nis­trul muncii, Mihail Şeitan, a de­clarat că în acest an se va merge pe acelaşi sistem de impozitare a pensii­lor, nimic nu este sigur în condiţiile în care reprezentanţii Executivului au mai făcut o serie de promisiuni şi au uitat peste noapte de ele. Şi pen­sio­narii pe caz de boală au intrat în atenţia statului, dorindu-se ca în ur­mă­torii cinci ani să fie reanalizate toa­te dosarele de acest gen.
În ceea ce priveşte drepturile de autor, propunea a fost luată în calcul în cadrul unei şedinţe a Consiliului Economic şi Social (CES), iar iniţiativa impozitării drepturilor de autor apar­ţine CNS Cartel Alfa care susţine că în acest fel se poate scoate la su­pra­faţă munca la gri. Pentru a „îndulci” lu­crurile, propunerea este dublată de reintroducerea prevederii potrivit că­reia baza de calcul a CAS nu poate depăşi plafonul de 5 salarii medii bru­te pe economie. Legislaţia în vi­goare stabileşte că baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asi­gurări sociale este constituită din venitul brut realizat lunar sau sala­riul de ba­ză minim brut pe ţară ga­rantat în pla­tă, în cazul indem­ni­za­ţiilor de asi­gu­rări sociale de sănătate, corespun­ză­tor numărului zilelor lucrătoare din concediul medical. Cu alte cu­vin­te, dacă ar intra în vigoare această pre­vedere, cei care au venituri mai mari de 5 salarii medii bru­te, 10 de exemplu, vor plăti o su­mă ega­lă cu cotele de contribuţii aplicate unui venit de numai 5 salarii medii brute. Minis­trul finanţelor pu­blice, Sebastian Vlădescu, a declarat că este de acord „în principiu” cu introducerea CAS pentru drepturi de autor, afirmând că toţi beneficiarii de venituri salariale trebuie să contribuie la asigurările sociale şi de pensii. Măsu­ra va afecta puternic nu numai bres­lele actorilor sau ziariştilor, ci va perturba şi alte sectoare în care majoritatea contrac­telor personalului angajat sunt de co­laborare sau pe conven­ţii civile.
Chiar şi aşa, pe parcursul anului fiscal, din cauză că nu va reuşi să co­lecteze veniturile propuse în legea bu­­getului, nu este exclus ca Execu­ti­vul să apeleze şi la alte taxe şi im­po­zite care să acopere golurile.