Loviţi de greutăţile economice, dar mai ales de criza politică, noii sponsori ai campaniilor nu mai mizează pe un singur partid, ci aruncă cu banii în „stânga şi-n dreapta”. Apropierea alegerilor prezidenţiale aduce însă o mare dilemă. Afaceriştii trebuie fie să aleagă bine, fie să joace la dublu, având în vedere că viitorul preşedinte va fi cel care va numi pentru încă una sau două legislaturi Guvernul României.

Ce ai făcut În ultimii cinci ani?
De la afacerile grupului Golden Blitz, înşurubat în anturajul preşedintelui Traian Băsescu, la afacerile social-democraţilor lui Mircea Geoană - ce au adus profituri  consistente „prietenilor” lui Radu Mazăre, prin contractele obţinute de la societăţile Consiliului Local - şi continuând cu mega-sponsorul liberal Dinu Patriciu, care şi-a afirmat sprijinul pentru Crin Antonescu, toată spuma politicii are susţinători cu interese financiare enorme. În spatele principalilor candidaţi la alegerile prezidenţiale din noiembrie şi în umbra partidelor care-i susţin s-au încolonat personaje controversate şi la alegerile din 2004. Firmele care au susţinut financiar partidele politice în urmă cu cinci ani au investit puţin şi au cules multe lucrări decontate din bugetul de stat sau bugetele locale. Lucrurile s-au complicat între timp: efortul economic al sponsorilor de partid este acum cel puţin dublu, având în vedere că există mai multe campanii: una pentru alegerile europarlamentare, una pentru alegerile prezidenţiale şi alta pentru alegerile parlamentare.

Oamenii din spatele cifrelor
Faţă de alegerile din 2004, sponsorii de partid s-au dat peste cap anul trecut, la alegerile parlamentare şi locale, şi s-au transformat din firme cu rezonanţă şi cifre de afaceri generoase în persoane fizice „no name” sau în companii a căror denumire nu mai spune astăzi nimic. În spatele lor stau însă aceleaşi interese şi aceiaşi oameni, ascunşi în spatele unor declaraţii greu de „descifrat” de către cei neobişnuiţi cu „fineţurile” politice. Spre exemplu, sponsorii partidului preşedintelui Traian Băsescu donează sume extravagante, dar nu prin firmele pe care le controlează, ci din propriul buzunar, ca persoane fizice. Ioan Neculaie pare un ilustru necunoscut printre cei peste 1.000 de donatori ai PD-L şi zecile de Niculaie sau Nicolae. Dar nu oricine ar fi putut scoate din buzunar 170.000 de lei pentru o donaţie către partid. În spatele acestui Niculaie stau firme importante care au sau au avut afaceri cu statul. Construcţii Feroviare Braşov este una dintre societăţile care au - direct sau prin firmele la care este acţionar - acces la contractele pentru infrastructura feroviară. Prescon este o altă companie controlată de Niculaie care derulează direct sau prin alte societăţi afaceri pe picior mare cu autorităţile locale şi judeţene din Mureş şi Braşov. Firma a furnizat var fără să fi participat la vreo licitaţie publică şi Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat încă din 2004.
Personajele care pregătesc calea viitorului preşedinte şi se ocupă de finanţarea campaniilor deţin funcţii importante şi, chiar dacă nu au business-uri înfloritoare, au prieteni cu afaceri bănoase. Senatorul PD-L Marian Iulian Rasaliu a fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov între 2004 şi 2008 şi reprezentantul instituţiei în firma Vectra General Construct, unde asociată era compania Vectra Service, patronată de omul de afaceri braşovean Marcel Butuza. Cotizaţia lui Rasaliu către partidul aflat în campanie a fost, anul trecut, de 82.875 de lei. Firma lui Marcel Butuza a luat de curând un contract de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru realizarea a 2,7 km de autostradă şi reabilitarea a 3,3 km de drum naţional pe centura ocolitoare a Sibiului pentru preţul de 9,7 milioane de euro.
Un alt sponsor ale cărui afaceri nu se ghicesc este Popa Dan, după cum apare înscris pe lista publicată în Monitorul Oficial a celor care au dat bani în campanie. Şi nu o sumă modestă: el a donat partidului ce-l susţine pe preşedinte 84.900 de lei. E drept, avea de unde. Personajul în cauză are un nume ceva mai lung în buletin (Popa Gheorghe Titus Dan) şi este acţionar la mai multe firme de succes. Cele mai cunoscute sunt Auto-Welt şi Auto Europa, ultima dintre ele având contracte de furnizare de maşini cu multe instituţii publice. Majoritatea contractelor de achiziţie de maşini noi sau de service al parcului auto cu aceste instituţii au fost încheiate în perioada 2008-2009.
Un alt „anonim” este Petre Mureşan, care a făcut şi el o „pomană” politică de 100.000 de lei în 2008, iar pentru una dintre firmele pe care le patronează s-a întors ca prin minune un contract de modernizare a unui drum forestier în comuna Calatele, în sumă de 2,48 milioane de lei. Mult mai cunoscut este însă deputatul PD-L Costică Canacheu, care a făcut o donaţie de 74.000 de lei, dar a şi primit două contracte la o licitaţie unde a fost singurul ofertant, prin firma Nei Co Grup SA, cu RA Romatsa - Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian. Valoarea acestora a fost de 325.362 de lei, fără TVA, pentru tipărirea de agende, calendare şi felicitări pentru 2008, şi de 323.605 lei pentru anul 2006. Aceleaşi servicii le-a mai oferit şi Agenţiei Naţionale pentru Sport, în 2007, pentru suma de 50.545,27 lei fără TVA.
Fosta senatoare Cornelia Cazacu a scos din buzunar pentru partid 100.000 de lei numai în 2008, dar a cules în ultimii patru ani, împreună cu familia, zeci de milioane de euro prin firma Eurovia Construct Internaţional, din contractele obţinute la Primăria Capitalei, la primăriile sectoarelor 3 şi 6 din Bucureşti, unde sunt primari membri PD-L, dar şi de la CNADNR. Suma contractelor astfel adjudecate în ultimii patru ani trece de 100 de milioane de lei şi o face pe Cornelia Cazacu o adevărată „regină a asfaltului”, chiar dacă firma este coordonată de soţul ei, Dănuţ Cazacu.
Ministrul tineretului şi sportului, Sorina Plăcintă, nu a turnat asfalt, ci uniforme, iar asta i-a permis să cotizeze la partid 71.933 de lei. Din 2008 a ajuns senator şi apoi ministru în locul Monicăi Ridzi. În spatele acesteia stă firma de confecţii Sorste din Focşani, care a obţinut numai în luna august 2009 un contract de livrare de uniforme de serviciu către Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti SA în valoare de 56.480 de lei.
Pe lista celor care au cotizat sume mari la PD-L în 2008 se mai regăsesc Grup Salubrizare Urbană SA Bucureşti (360.000 de lei), Transilvania Construcţii (250.000 de lei), SC S&A Parfum Ro SRL (197.125 de lei), Desboria (225.000 de lei), DNP Invest (225.000 de lei), Ecomax Investments (225.000 de lei) sau Comex Rom (100.000 de lei), firmă cu o salbă de contracte de realizare a marcajului pe străzile Capitalei.
Pe lista democraţilor din 2004 se mai remarcau o serie de alte societăţi, printre care Romib, cu o donaţie de 20.000 de lei şi contracte cu statul de peste 6 milioane de euro. Numele societăţii a fost amintit în cadrul unor scandaluri legate de atribuirea de contracte fără licitaţie, cum este cel de la Unitatea 2 Cernavodă. O altă firmă înscrisă pe lista cotizanţilor în toamna lui 2004 a fost Intrarom, a cărei donaţie a fost de 80.000 de lei. Societatea a câştigat un contract în valoare de peste 20 de milioane de euro cu Ministerul Justiţiei, condus la acea vreme de Monica Macovei, pentru informatizarea instanţelor şi Parchetelor.

Alianţa banului de la PSD
Practicile de finanţare nu diferă de la un partid la altul; se modifică doar sumele din sponsorizări şi din contractele obţinute ulterior. Social-democraţii lui Mircea Geoană au strâns bănuţ cu bănuţ de la sponsorii care ajung uşor la banul public, dar majoritatea donaţiilor se limitează la sume din cinci cifre, spre deosebire de democrat-liberali, ale căror donaţii se scriu şi cu şase cifre. Un bun sponsor al partidului lui Mircea Geoană este Ştefan Viorel, acţionar al societăţilor Navrom Reparaţii SRL, Navrom Bac SRL şi TTS SA, care a cotizat suma de 154.000 de lei. Societatea Navrom a beneficiat de multiple contracte cu societăţile de stat, ultima izbândă fiind la data de 29 septembrie 2009, cu un contract de 125.267 de lei la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos. Pentru Termoelectrica, societatea Navrom Reparaţii va furniza servicii de 167.958 de lei, câştigate tot în 2009, alte contracte importante fiind încheiate pentru lucrări la navele Semnal 2 şi 3, în valoare totală de 495.063 de lei, respectiv Mamaia 2, în valoare de 275.520 de lei.
Un alt client care s-a remarcat în ultimii patru ani atât la sponsorizările social-democraţilor, cât şi la contractele cu statul, este Mircea Balutescu. Acesta a cotizat la partid suma de 200.000 de lei în 2008, dar din 2004 a beneficiat de o serie de contracte pentru lucrări de construcţii şi proiectare prin firmele sale. Primele reuşite au fost prin intermediul firmei Hidroconstrucţia Design, care s-a cuibărit la sânul societăţii Hidroelectrica, dar şi la Administraţia Naţională Apele Române, unde a deschis robinetul milioanelor. Ulterior, Mircea Balutescu s-a retras din firmă, dar a rămas cu alte societăţi prospere. Trust Construct este firma care face „treabă bună” în judeţul Teleorman, aceasta fiind probabil explicaţia pentru contractele de lucrări cu Primăria Alexandria, Consiliul Judeţean Teleorman sau CNADNR.
Sorin Gabriel Strutinsky este un alt donator de bază la Constanţa. Acesta a cotizat la PSD cu 80.000 de lei, dar firmele la care este acţionar au beneficiat de contracte de zeci de milioane de lei cu societăţile subordonate Consiliului Local Constanţa şi Primăriei Municipiului Constanţa.
Modul Proiect a donat anul trecut 500.000 de lei, la fel ca şi societatea SIMCA SA din Alexandria. Germino SA şi Danin SRL au donat câte 300.000 de lei, iar lista donaţiilor din cinci zerouri poate continua.
Pe lista sponsorilor PSD la campania parlamentară şi prezidenţială din 2004 se aflau societăţi importante, printre care de amintit sunt Astaldi, care a cotizat cu 20.000 de lei, Vega 93, cu 25.000 lei, CFR Ateliere Griviţa - controlată de iordanianul Fahti Taher, prieten cu Viorel Hrebenciuc - cu 14.000 de lei, sau Monalisa Investment - a familiei Awdi, până de curând proprietarii Rodipet - cu 30.000 de lei. Contractele însumate ale societăţii Astaldi cu statul, în ultimii cinci ani, se ridică la aproape 300 de milioane de euro, cele mai mari sume venind de la Pasajul Basarab (113 milioane de euro) şi de la Stadionul Naţional (120 de milioane de euro). Vega 93 continuă contractele cu autorităţile locale an de an, astfel că numai în 2009 a beneficiat de 24 de lucrări cu bani publici, la consilii locale, consilii judeţene şi direcţiile regionale de drumuri naţionale. Ateliere Griviţa a cotizat în 2004 cu 140.000 de lei la compania PSD, apoi a beneficiat un contract-cadru pentru modernizarea de vagoane. Comenzile au curs şi în mandatul guvernului PNL-PD, valoarea acestora în ultimii cinci ani depăşind suma de 100 de milioane de euro.

Sponsorii PNL au migrat la PD-L
Un sponsor important al partidului care îl susţine la prezidenţiale pe Crin Antonescu este deputatul Plăiaşu Gabriel, care a fost membru în Consiliul de Administraţie al Parcului Industrial Mija, patronat de Fathi Taher. Pentru că a finanţat partidul cu 199.000 de lei, nici firmele lui Plăiaşu n-au stat departe de banii publici, astfel că firma Quartz SRL a beneficiat de contracte cu CNCF CFR SA, în anul 2006, pentru furnizarea de fiole alcoolscop. Crin Antonescu poate conta şi pe firmele Fedmedia SRL sau Alpedor SRL, din Ploieşti, care au virat la PNL câte 250.000 de lei. Cele două firme nu s-au remarcat prin contracte bănoase cu statul, deşi Alpedor a cotizat în 2007 şi la PSD 150.000 de lei.
Cardinal Motors, deţinută de familia primarului Paul Precup din Mogoşoaia, a făcut o donaţie de 125.568 de lei, iar pe lista dealer-ului auto apar contracte numeroase cu instituţii ale statului, cel mai important fiind cu Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MIMMC). Unul dintre sponsorii PNL din 2004, firma EnergoBit, controlată de omul de afaceri Peter Pal, a adunat contracte cu societăţile din domeniul energetic de milioane de euro.
Din lunga listă a firmelor cotizante la liberali s-a ales praful după ce majoritatea societăţilor au migrat, odată cu politicienii liberali, când s-a scindat partidul, către PD-L. Aşa se face că PNL a pierdut finanţarea de la Moldocor - una dintre firmele cu lipici la contractele cu Transgaz (5.264.378 de lei în 2009) - care a trecut din 2007 în portofoliul PD-L, via PLD.

„Joc dublu”
Politica la două capete este cea care dictează noua orientare a firmelor ce finanţează partidele cu potenţial, lucru intuit din timp de Elcomex IEA, care a contribuit la bugetele de campanie din 2004 atât la PD (8.000 de lei), cât şi la PSD (140.000 de lei). Iar rezultatele s-au văzut: contractele cu Centrala Nucleară au adus un profit de peste 10 milioane de euro. La mai multe capete a jucat şi societatea Apolodor Comimpex, care a dat 40.000 de lei candidatului Alianţei D.A. şi 10.000 de lei la PSD. De atunci, suma rezultată din contracte derulate în municipiul Bucureşti se ridică la aproape 500.000 de euro. Campania pentru parlamentarele din 2008 a făcut ca sponsorii să împace şi capra lui Traian Băsescu, şi varza liberalilor, lucru înţeles foarte bine de Industrial Montaj Grup, care a cotizat 100.000 de lei la PD-L şi 50.000 de lei la PNL.
Dacă primii trei candidaţi cu şanse reale au acces la bugetele partidelor care îi susţin, ceilalţi vor fi nevoiţi să umble serios la puşculiţa afacerilor proprii. Sorin Oprescu se va baza pe aceiaşi susţinători de la alegerile locale, pe care însă nu a întârziat să-i răsplătească. Corneliu Urlan este unul dintre oamenii care au contribuit la campania primarului cu 50.000 de lei şi a primit un contract de arhivare a dosarelor soluţionate în baza Legii 10 în valoare de 150.000 de lei, prin firma Andvertising Grup SRL.