Aurul - sub forma de lingouri sau monede - e un mijloc de economisire. Ba chiar e cel mai bun: pretul lui s-a dublat atat in lei, cat si in euro, intr-un interval in care moneda europeana a crescut fata de dolar cu 25%, iar fata de leu - deloc.
Aurul - sub forma de lingouri sau monede - e un mijloc de economisire. Ba chiar e cel mai bun: pretul lui s-a dublat atat in lei, cat si in euro, intr-un interval in care moneda europeana a crescut fata de dolar cu 25%, iar fata de leu - deloc.
Moneda nationala a pierdut in sase luni un sfert din valoare fata de euro si atunci oamenii s-au gandit instantaneu sa-si schimbe economiile in moneda europeana. Iar euro s-a apreciat nu doar in fata leului, ci si a dolarului, avand sanse sa devina principala moneda de economisire a lumii, dupa cum a prorocit Alan Greenspan. Totusi analistii previzioneaza ca declansarea unei crize in Statele Unite nu va ocoli Europa. Exista un plasament mai bun decat euro?
Pentru astfel de situatii - care ne feresc atat de criza americana, cat si de ambiguitatea controlata a BNR - sunt indicate investitiile in aur. Dovada: pretul aurului s-a dublat atat in lei, cat si in euro, intr-un interval de trei ani in care euro a crescut fata de dolar cu 25%, iar fata de leu - deloc. Acum metalul galben este cotat la 910 dolari/uncie si Peter Hambro - fondatorul celui de-al doilea mare exploatator de metal galben din Rusia - il vede crescand la peste 1.000 dolari/uncie. Previzioneaza si explica: „Rezerva Federala americana reduce rata dobanzii pentru a stimula avansul economic, dar in perioadele de criza investitorii se orienteaza in general catre aur".
Cu alte cuvinte, Fed spera sa evite recesiunea, dar va si reusi? Alan Greenspan raspunde: „Probabil ca nu". Influentele economice globale sunt mai puternice decat ar putea sa le contracareze orice politica monetara sau fiscala, ceea ce face ca probabilitatea unei recesiuni sa fie acum „de cel putin 50 de procente", conchide fostul presedinte al Fed.
Dosare
Istoria problemelor actuale ale sistemului public de pensii din România începe şi se termină cu Nicolae Ceauşescu. În 1966, acesta a emis celebrul său decret prin care avortul...
Pentru că nu a găsit nicio soluţie de compensare, în cazul renunţării la subvenţionarea agentului termic, Emil Boc promite încă un an cu bani de la buget, pe care însă...
Pentru unele dintre statele membre UE din Europa Centrală şi de Est care au implementat sisteme de pensii private obligatorii, schimbarea regulilor de calcul al deficitelor şi nivelurilor de...
Într-o ţară în care 95% din turism este unul de masă, încercarea de repoziţionare către segmentele de nişă nu va duce decât la o explozie a nefiscalizării acestui...
„Evaluarea noastră arată că toate criteriile au fost îndeplinite, cu excepţia arieratelor, ţintă care a fost ratată şi până acum”, a declarat săptămâna trecută, la...
Aur pentru toate buzunarele...
Deci, atunci cand inflatia se aprinde, principala moneda de economisire (euro) joaca feste pentru a-i „arde" pe speculatori, piata imobiliara e inghetata la niveluri la care nu prea se mai tranzactioneaza nimic si actiunile scad, aurul devine cel mai potrivit plasament. Dar cand spunem aur nu ne referim la lantisoare, cercei si inele de 9 carate (puritate 375/1.000), 14 carate (585/1.000) sau 18 carate (750/ 1.000), ci vorbim de aur fin: 22-24 de carate (puritate 900-995/1.000). Aurul de portofoliu se tranzactioneaza, de regula, sub forma de lingouri, si pretul sau e raportat la uncia de metal pretios (31,103 grame). Un astfel de lingou, certificat „good delivery", cantareste pana la 400 de uncii (circa 13 kilograme) si are o puritate de 995/1.000. Din pacate, 400 de uncii inmultite cu 910 de dolari uncia inseamna 364.000 dolari sau 251.000 euro. Cam mare investitia pentru un om obisnuit!
Nicio problema! Exista aur pentru toate buzunarele. In locul unui lingou se pot achizitiona la fel de bine monede (puritate peste 900/ 1.000), de la un sfert de uncie, jumatate pana la o uncie intreaga, valori care pe pietele mature se vand la pretul aurului plus 2-4 procente. Cele mai lichide astfel de monede sunt: Krugerrand (932,7 dolari/uncie), Gold Maple Leaf (940,2), Gold American Buffalo (943,9) sau Gold American Eagle (945,3). In afara acestora au, de asemenea, o lichiditate buna Australian Nugget, Mexican 50 peso si Mexican onza, Austrian 100 Corona ori Hungarian Corona.
... dar nu si pentru ale romanilor
V-am convins? De maine cumparati aur? Din pacate, avem o problema: traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul - vorba lui Mircea Badea. Sa zicem ca va decideti sa va plasati banii in metal galben si sunati la o banca: „Stiti, am 5.000 euro pe care i-am schimbat de curand la banca dv dintr-un depozit de 18.500 lei. As vrea acum sa achizitionez opt monede sud-africane de aur: Krugerrand de o uncie. Se poate?". Veti observa ca vocea de la celalalt capat al firului devine brusc agasata: „De unde, dom"le! Noi nu ne ocupam de chestii din astea! Incercati la BCR sau la BNR".
Ei bine, nicio banca romaneasca nu aduce astfel de monede din strainatate. Totusi, exista in momentul de fata doua monede de aur de o uncie pe piata. BCR vinde moneda jubiliara „Sibiu 2007 - Capitala Culturala Europeana" cu 2.711,16 lei, iar BNR „2.000 de ani de crestinism", cu 3.135,57 lei. Din nefericire, daca transformam pretul lor in dolari - la un curs de 2,54 lei/dolar -, ajungem la 1.067 dolari pentru moneda de la BCR, respectiv 1.234 dolari pentru moneda de la BNR. In timp ce Krugerrand si Gold American Eagle au un spread de 2-4% fata de referinta, marjele monedelor romanesti oscileaza intre 17 si 35%. Dar asta pentru ca diferenta o face, in principal, taxa pe valoarea adaugata de 19%. Daca moneda batuta de BCR n-ar purta TVA, ea ar fi rentabila pentru a fi achizitionata deoarece ar costa sub 900 de dolari.
Noroc ca am intrat in UE!
Am ajuns cu discutia la TVA. Potrivit articolului 152 din Codul Fiscal, constituie aur de investitii si sunt scutite de TVA: lingourile sau plachetele cotate pe pietele de metale pretioase avand puritatea minima de 995/1.000, reprezentate sau nu prin hartii de valoare; monedele de aur care au titlul mai mare sau egal cu 900/1.000 sunt reconfectionate dupa anul 1800, sunt sau au constituit moneda legala de schimb in statul de origine si sunt vandute in mod normal la un pret care nu depaseste valoarea de piata a aurului continut cu mai mult de 80%. In sfera de aplicare a articolului nu intra „monedele vandute in scop numismatic" - adica exact acelea care pot fi achizitionate de la BCR si BNR. Cu alte cuvinte, ramanem tot la Krugerrand, Gold Maple Leaf, Gold American Eagle, Australian Nugget, pe care nu le aduce nimeni in Romania.
Si ne putem gandi la aceste plasamente teoretice fiindca am avut bafta. Noroc ca am intrat in UE si a trebuit sa ne armonizam legislatia cu directiva Comisiei Europene care stipuleaza ca, de la 1 ianuarie 2000, aurul monetar e scutit de TVA in spatiul comunitar. La randul lor, europenii din Uniune au avut sansa cu Marea Britanie, care a detinut atunci presedintia Comisiei si care are cea mai mare bursa de profil (LBMA - London Bullion Market Association). Din pacate, romanii sfatuiti de SFin in urma cu trei ani sa achizitioneze aur n-au putut scapa de TVA, fiindca articolul 152 din Codul Fiscal a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2007.
Oricum ar fi, progresul este unul evident daca ne gandim ca hat-hat, pana in decembrie 2000, romanii care detineau monede de aur de dupa 1800 faceau puscarie. Abia atunci s-a abrogat Decretul 244/1978 si doar dupa aceea s-au putut lauda bunicii care tineau „cocoseii" ingropati in gradina ca au reusit sa se fereasca, rand pe rand, de KGB-ul lui Dej, de Securitatea lui Ceausescu si de SRI.
Exact ce lipseste din Romania...
Sa nu mai lungim vorba cu periplul legislativ. Sunt scutite de la plata TVA: „Livrarile, achizitiile intracomunitare si importul de aur de investitii, inclusiv investitiile in hartii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat in conturi de aur si cuprinzand mai ales imprumuturile si schimburile cu aur care confera un drept de proprietate sau de creanta asupra aurului de investitii, precum si operatiunile referitoare la aurul de investitii care constau in contracte la termen futures si forward, care dau nastere unui transfer al dreptului de proprietate sau de creanta asupra aurului de investitii", precum si „serviciile de intermediere in livrarea de aur de investitii, prestate de agenti care actioneaza in numele si pe seama unui mandant". Dar asta nu inseamna ca in Romania vehiculeaza cineva ideea plasamentelor in aur. Nu exista brokeri sau banci depozitare, pentru a nu se plimba investitorul cu lingoul in sacosa. Statul are in continuare nevoie de cetatenii sai pentru a-i folosi drept carne de tun. Pentru ca oamenii sa nu se poata feri de inflatie, depreciere, dobanzi real negative, prabusirea cotatiilor actiunilor - intr-un cuvant de CRIZA.
Si totusi, in ciuda penuriei de monede, a barierelor fiscale si legislative care au redus pana de curand profitul ce putea fi obtinut si, mai ales, a „linistii" care domneste in jurul acestui subiect, alaturandu-ne UE am gasit si „serviciile de intermediere" care lipsesc in Romania. Intrati pe www.saxobank.com - ori cautati pe Internet alti ofertanti, ca sa nu spuneti ca facem reclama cuiva - si veti vedea ca va puteti plasa banii in aur fara sa cumparati efectiv metalul galben, ci doar un titlu care atesta cantitatea de aur detinuta la banca depozitara. Principalul avantaj al acestei metode de detinere este ca puteti vinde aurul mai usor decat atunci cand il tineti in casa si sunteti constransi sa investiti intr-o usa metalica cu trei incuietori pentru a nu fi pradati de hoti. Este exact serviciul care lipseste din Romania!
