Telenovela dâmboviţeană a celor 100 de tramvaie pentru București a ajuns la final. În ultimul episod, Doña Firea este obligată de instanţă să renunţe la turcii de la Durmazlar

0
2102

La sfârşitul anului trecut, în decembrie, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), a anulat decizia Primăriei Capitalei de atribuire a contractului pentru achiziţia a 100 de tramvaie, de la compania turcă Durmazlar Makine Sanayi Ve Ticaret SA.

În motivarea deciziei sale, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a argumentat că „oferta firmei turcești nu doar că trebuia respinsă, dar nici măcar nu ar fi trebuit să participe la licitație”. La data licitaţiei, Durmazlar Makine Sanayi Ve Ticaret SA nu a depus graficul de livrare a tramvaielor, acesta ajungând la dosar, ulterior.

De cealaltă parte, în contestaţia depusă la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), societatea arădeană Astra Vagoane Călători a explicat că, în primul rând, tramvaiul propus de turci nu respectă cerinţele tehnice cerute de PMB, prin caietul de sarcini argumentand ca acesta este mai lat cu 20 de centimetri, nu are 5 uşi duble şi nu este omologat în Uniunea Europeană. De fapt, tramvaiul turcilor de la Durmazlar era un prototip care nu a circulat, niciodată, pe străzile vreunui oraş european.

Când a primit comunicarea de la PMB, prin care Durmazlar Makine Sanayi Ve Ticaret SA fusese declarată câştigătoare a licitaţiei, conducerea Astra Vagoane Călători a fost extrem de surprinsă pentru că oamenii ştiau că tramvaiul cu care au venit turcii la licitaţie nu respectă cerinţele din caietul de sarcini. „Noi, producătorii de tramvaie, ne cunoaştem între noi produsele pe care le fabricăm. Mai mult, din cataloagele de prezentare ale producătorului turc rezultă că tramvaiele produse de acesta au o lungime de 32m, lăţimea de 2,65m, panta de 7% pe lungimea vagonului, 3 uşi duble şi 2 uşi simple, fapt ce ne face să credem că tramvaiul nu respectă cerinţele caietului de sarcini”, spunea la acea vreme domnul Gheorghe Sârbu, directorul general al Astra Vagoane Călători din Arad.

De remarcat este faptul că decizia Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a fost atacată în instanţă, la Curtea de Apel Bucureşti, de Primăria Capitalei care s-a erijat în apărătorul turcilor de la Durmazlar.

Citeste si  COMPANIILE MUNICIPALE ALE PRIMARULUI DE TRISTĂ AMINTIRE, GABRIELA FIREA, STAU PE UN BUTOI CU PULBERE... PESTE 40 DE MILIOANE DE EURO, DATORII ŞI PIERDERI

În data de 24 iunie 2020, instanţa menţine decizia Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), din decembrie 2019, soluţia rămânând definitivă, conform minutei publicate pe portalul just.ro.

Drept urmare, marţi, 8 septembrie 2020, Primăria Capitalei a for nevoită să informeze Asocierea Astra Vagoane Călători – Qingdao Sifang că a câștigat licitaţia pentru cele 100 de tramvaie destinate Bucureștiului.

În documentul de informare transmis către Asocierea Astra Vagoane Călători – Qingdao Sifang, Primăria Capitalei comunică următoarele: 

„Comisia de evaluare a desemnat oferta prezentată de către asocierea Astra Vagoane Călători (lider) – CRRC Qingdao Sifang Co, LTD (asociat) ca fiind oferta câștigătoare, cu propunere financiară în valoare de 840.882.207,000 lei fără TVA pentru un număr de 100 de bucăți de tramvaie de tip ASTRA, cu un preț unitar de 8.408.822,00 lei fără TVA, așa cum a fost stabilit în propunerea financiară și pe baza propunerii tehnice prezentate.” 

Dincolo de toate aceste momente, jocul Primăriei Capitalei condusă de Gabriela Firea poate lăsa loc multor interpretări.

Lansarea licitaţiei pentru achiziţia celor 100 de tramvaie a avut loc în luna decembrie 2018 pe fondul promisiunilor făcute de primarul Gabriela Firea de a oferi bucureştenilor condiţii mai bune de transport în comun. Valoarea mare a contractului oferit, 856 milioane de lei (aprox. 181 de milioane de euro) a justificat, oarecum, dorinţa Primăriei Capitalei de a lucra numai cu companii mari dar, la fel de bine ar fi putut reprezenta un criteriu arbitrar menit să scoată din competiţie posibili candidaţi. Mai exact, în documentaţia de atribuire a fost stipulat că „media cifrei de afaceri anuale a ofertantului pe ultimii 3 ani (2015, 2016, 2017) trebuie să fie de minim de 280.000.000 de lei”.

Pentru a putea participa la licitaţie, îndeplinind acest criteriu, producătorul român de tramvaie, Astra Vagoane Călători SĂ Arad s-a asociat cu compania chineză Qingdao Sifang Co. Ltd.

În final au fost depuse doua oferte, una din partea companiei Durmazlar Makine Sanayi Ve Ticaret SA din Turcia şi Asocierea romano-chineza Astra Vagoane Călători SĂ – Crrc Quigdao Sifang Co. Ltd.

Citeste si  Prejudiciile şi tentaculele Firii

A fost multă agitaţie în jurul acestei licitaţii care a fost a fost contestată şi chiar suspendată. În cele din urmă, însă, procedura s-a reluat, iar în august 2019 PMB a anunţat că prelungeşte perioada de examinare a ofertelor până pe 15 decembrie.

Lucrurile s-au mişcat mult mai repede decât fuseseră planificate astfel că în data de 4 noiembrie 2019 PMB a transmis către Astra Vagoane Călători SA, decizia de atribuire a contractului în favoarea companiei turceşti, Durmazlar Makine Sanayi Ve Ticaret SA, argumentând că în urma evaluării aceasta obţinuse un punctaj mai mare decât cel al asocierii romano-chineze conduse de Astra Vagoane Călători.

În caietul de sarcini al licitaţiei, PMB menţionează, în mod explicit că tramvaiele n-ar trebui să aibă o lăţime mai mare de 2,45 m lăţime iar pe site-ul companiei turceşti specificaţia tehnică a vagoanelor Panorama prezintă o lăţime de 2,65 m.

Contrariaţi, cei de la Astra Vagoane Călători au cerut de la PMB documentaţia de atribuire pentru a vedea cum s-a făcut evaluarea însă au primit informaţii incomplete, o bună parte dintre acestea fiind anonimizate. Explicaţia primită fiind că „turcii şi-au secretizat oferta”.

În aceste condiţii, directorul general al Astra Vagoane Călători SA, Gheorghe Sârbu a cerut toate documentele nesecretizate, cum ar fi anexe ale raportului de evaluare a procedurii, avizele de conformitate emise de ANAP, sau corespondenţa publică purtată de compania turcă cu PMB pentru diverse clarificări asupra procedurii. „Niciunul dintre aceste documente n-a fost vreodată secretizat nici prin vreo lege şi nici la cererea companiei turceşti”, a declarat Gheorghe Sârbu. Deşi erau publice, toate aceste documente nu a fost puse la dispoziţia Astra Vagoane Călători SA, potrivit directorului acesteia.

La final, nu ne rămâne decât să constatăm frumoasa evoluţie a relaţiilor româno-turce care s-au dezvoltat în ritm accelerat, de la guma turbo şi blugii piramid, în anii 90, până la autobuze şi tramvaie pentru Primăria Municipiului București, în anul 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here