23 Decembrie 2022 – o zi în care omenirea a pierdut un suflet MARE, un suflet de ARTIST
Când pășea Florian în cameră era acel moment în care orice încăpere se lumina.
Avea o aură magică în jurul lui pe care o împărțea cu o ușurință uluitoare tuturor.
Nu conta cum erai tu de fapt în acea zi – obosit, supărat, cu probleme, el avea harul de a te face să te simți bine, să uiți de dureri, de absolut tot și să te simți Centrul Universului.
Îți găsea calități și unde tu aveai de fapt, doar defecte.
Florian era o persoană extrem de aranjată, sofisticată.
Îi plăceau arta și frumosul – în toate felurile în care acestea se pot exprima.
Dacă scria, te purta cu gândul pe tărâmuri de unde datorită căldurii și talentului său, nu mai voiai să pleci.
Dacă începea să cânte, nu te mai săturai ascultându-l.
Dacă vorbea, preferai să îl asculți la infinit.
Sensibilitate și Pasiune
Florian era un bărbat extrem de sensibil, atent la absolut orice detaliu.
Era foarte greu să îi câștigi încrederea, să intri în cercul lui apropiat și să îl faci să se deschidă.
Dar o dată ce reușeai să faci acest lucru, intrai, adliteram într-un palat.
Într-un palat de bunătate, grijă, atenție, sfaturi, voie bună și mult drag, de unde nimeni nu mai voia să plece, indiferent de calitate – coleg, prieten, iubită, familie.
Îi plăcea la nebunie ceea ce făcea și deseori se cufunda adânc în procesul de creație.
Apoi revenea la noi “pământenii” și jongla atât de frumos cu vorbele, încât nu puteai să te superi pe el că nu ți-a răspuns 2-3 zile la rând.
Inteligență sclipitoare
Era de o modestie spectaculoasă.
Era un om atât de profund, încât trezea în ceilalți nevoia de a-l pune pe un piedestal.
Și chiar și atunci nu își dorea să urce pe el.
O fire perfecționistă.
Nu exista lucru început de el pe care ceilalți să nu scrie cu litere mari, “calitate – bis”.
Florian Schiponca: “Este un vis să primim dragoste necondiţionat. Toţi aspirăm la asta…
Este minunat să oferim iubire fără să aşteptăm nimic în schimb. Nu toţi putem face asta… Sublimul se întâmplă în magicul moment al întâlnirii dintre două lumini a căror ardere este însufleţită de gânduri curate şi sincere.
Doar atunci… Ele se recunosc, se ating, se mângâie, se contopesc, se hrănesc una din strălucirea celeilalte şi restul… nu mai contează, fie că luminează împreună, fie că se sting separat…
Şi-au desăvârşit dansul.“
Florian Schiponca: “Dacă trecerea prin timp nu v-a fost lină nu lăsaţi ca acest lucru să vă schimbe… Păstraţi binele în amintire, pentru hrănirea sufletului şi ştergeţi greul care v-a marcat…
Nu permiteţi sufletului să fie răvăşit şi nu lăsaţi învolburarea gândurilor întunecate să vă ocupe mintea, indiferent de situaţie.
Folosiţi-vă energia pentru a căuta soluţii şi vi se vor arăta, neîndoielnic, rezolvările. Fiți prezenți, în timpul și locul în care trăiți, cu sufletul și cu mintea.
Florian Schiponca: “Oamenii lângă care am stat o vreme, ne rămân în amintire şi ne influenţează devenirea, indiferent dacă au lăsat în urma lor cer senin sau cenuşă.
Şi unora şi altora trebuie să le rămânem recunoscători pentru lecţiile predate.
Dacă am rămas cu ceva, dacă am învăţat, acesta este cel mai important rezultat al trecerii lor prin viaţa noastră.
Fiecare experienţă trăită reprezintă o cărămidă a construcţiei pe care fiecare dintre noi o reprezentăm. Cu cât mai multe, cu atât mai trainic edificiul.
Până la urmă, viaţa este un joc care nu poate fi câştigat ci doar jucat până la propriul sfârşit când pe tabela destinului pe care l-am avut va fi înregistrat scorul cu care vom ieşi… Partidă va continua pentru alţi jucători, ca şi noi, vremelnic trăitori în această lume magnifică şi detestabilă, deopotrivă…
Fiţi buni şi îngăduitori cu voi înşivă, ca să puteţi fi la fel şi cu cei din jur. La final nu scorul înscris va conta cel mai mult, ci diferenţa, pozitivă sau negativă, dintre suma binelui şi cea a mai puţin binelui, făcut.
Alegerea sensului, aparţine fiecăruia…“
Florian a fost UN VIS,
UN VIS pe care orice REALITATE și-ar fi dorit-o…
