În 2008 Ministerul Transporturilor se pregătea să obţină cel puţin un miliard de euro din vânzarea CFR Marfă. Astăzi, compania e la o semnătură distanţă de faliment.
Guvernul Sorin Grindeanu, prin Ministerul Transporturilor, încearcă să evite falimentul celui mai mare transportator pe cale ferată din România, CFR Marfă prin reducerea pierderilor, plata datoriilor şi reluarea privatizării.
După cum preciza Consiliul Concurenţei, necontinuarea procesului de privatizare ar obliga compania, prin regulile europene, să returneze 375 milioane euro statului, reprezentând datorii şterse în vara anului 2013, în plin proces de privatizare.
Iar semnalul de alarmă a fost tras de preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. „Comisia Europeană ar putea interpreta ştergerea datoriilor CFR Marfă drept un ajutor de stat ilegal, caz în care operatorul feroviar ar fi nevoit să returneze acei bani şi ar putea ajunge la faliment”.
„Nu avem progrese la CFR Marfă şi mi se pare un caz delicat pentru acest an. Pe de-o parte, raportările oficiale arată că CFR Marfă şi-a redus pierderile la finele anului trecut”, anunţa Chiriţoiu. Însă raportările oficiale arată cifre impecabile doar pe hârtie.
În realitate, compania a cumulat noi pierderi de peste 100 milioane euro. „Compania a făcut acum noi datorii. Este posibil ca oficialii Comisiei Europene să spună că acea conversie, acea ştergere de datorii în vederea privatizării, a fost un ajutor de stat ilegal care trebuie recuperat.
I-ar mai arunca în spinare companiei alte sute de milioane, cu dobânzi pe anii respectivi, deci o situaţie proastă ar deveni catastrofală. Scenariul cel mai rău ar fi ca firma să intre în faliment”, a completat preşedintele Consiliului Concurenţei.
CFR Marfă vs. 1 miliard de euro
Începând cu anul 2007, piaţa de transport feroviar de marfă din România a fost liberalizată, orice investitor din ţările membre Uniunii Europene fiind liber să opereze pe căile ferate româneşti.
Deşi avea ocazia să încaseze peste un miliard de euro pentru vânzarea acestei companii în 2008, statul a considerat că e cazul să amâne privatizarea. În 2013 procesul s-a reluat, iar Executivul condus de Victor Ponta a decis ştergerea datoriilor pentru a face compania mai atractivă, ajutor de stat acceptat de legislaţia europeană cu condiţia finalizării licitaţiei de vânzare a operatorului naţional feroviar de marfă.
Privatizarea, începută de ministrul liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu, a eşuat în mandatul ministrului Ramona Mănescu. Atunci, compania GFR, parte a grupului Grampet, deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a câştigat licitaţia de privatizare a 51% din acţiunile CFR Marfă, dar vânzarea pachetului majoritar nu a fost finalizată până la termenul limită, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbul de acţiuni, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei.
Suma oferită pentru controlul acestei companii a fost de 202 milioane de euro. Ministerul Transporturilor a promis, atunci, reluarea imediată a privatizării. După mai multe angajamente de restructurare luate în faţa FMI, la patru ani distanţă, nu s-a mai făcut niciun pas reluarea procesului. Ulterior acestui eşec, în condiţiile în care ajunsese în 2013 cu datorii zero, în urma tăierii, în ultimii patru ani, respectiv astăzi, compania are o gaură de 122,6 milioane de euro.
Pierderi si cheltuieli
Pierderile companiei sunt de înţeles, dacă ne uităm la cheltuielile colosului. Potrivit datelor oficiale obţinute de la ministerul Transporturilor, în primele 9 luni ale anului 2016, CFR Marfă a raportat un rezultat brut negativ în valoare de 104,26 milioane lei.
Veniturile încasate în aceeaşi perioadă a anului trecut au fost de 531,25 milioane lei în timp ce cheltuielile înregistrate au fost în valoare de 635,51 milioane lei. Cheltuielile cu salariile în primele 9 luni au fost de 160,94 milioane lei.
Majoritatea directorilor CFR Marfă din ultimii cinci ani, schimbaţi din funcţie, au ajuns la companiile private concurente. Cele mai bune exemple sunt George Necula, care a fost în perioada 2010-2015 director tehnic în cadrul CFR Marfă, care s-a angajat la Grupul Feroviar Român, Victoraş Bucurean, fost director general adjunct economic, şi care a ajuns la compania UNICOM Tranzit, Călin Graţian, fost director general, în perioada 2009-2011, al CFR Marfă, este acum angajatul companiei GFR, George Buruiană, fost director general al companiei de stat în perioada 2012-2014, a fost angajatul mai multor firme private în domeniul feroviar, şi Mihai Frăsinoi, fost director general al CFR Marfă în anul 2012 care ocupă o funcţie, în prezent, în cadrul companiei UNICOM Tranzit.
Preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă (FML), Iulică Măntescu, a declarat că, „atâta timp cât nu se iau măsuri de reorganizare a întregului sistem de transport feroviar, CFR Marfă nu are nici o şansă de redresare ( salvare), trebuie redusă taxa de utilizare a infrastructurii.
Este nevoie de aprobarea CSAT pentru că suntem stat membru NATO şi sunt nişte angajamente şi contracte semnate la care CFR Marfă este parte. Avem locomotive, vagoane, depouri etc. Mai prost stăm la mecanici de locomotivă pentru că în 2014 i-au dat afară şi acum nu au cu cine duce trenurile, mecanicii fac sute de mii de ore suplimentare să nu se piardă contractele de transport”, a precizat liderul de sindicat.
Solutia: Lichidarea!
Dan Costescu, fostul ministru al Transporturilor a menţionat că, la sfârşitul anului 2015, CFR Marfă înregistra o pierdere de 159 de milioane lei. “La începutul lui 2016, Comisia Europeană prin DG Competition, reamintea României că privatizarea CFR Marfă nu s-a concretizat şi ca urmare, conversia de atunci a datoriilor în acţiuni, va fi încadrată ca ajutor de stat.
În acest caz, suma va fi reintrodusă în pasivul societăţii şi se va activa simultan obligatia CFR Marfă de a returna statului aceasta sumă. Analizând şi trendul financiar descendent al companiei din ultimii ani, DG Competition recomanda României în martie 2016, nici mai mult nici mai puţin, decât lichidarea CFR Marfă şi valorificarea activelor sale. Am gândit atunci evitarea acestei situaţii, în contextul în care programul de restructurare a fost stopat în iulie 2016”, a mai declarat Costescu.
