Judecătoarea Camelia Bogdan acuză o nedreptate flagrantă după ce Curtea de Apel Bucureşti a dat, parţial, câştig de cauză societăţii fondate de Dan Voiculescu – GRIVCO – într-un proces în care respectiva companie o dăduse în judecată pentru interviuri acordate presei – Epoch Times, Newsweek, Săptămâna Financiara – interviuri în care judecătorea îl acuză pe mogul de spălare de bani cu ajutorul companiei sale, de simulări de procese, şi arată cum a eşuat statul să recupereze prejudiciul cauzat de acesta bugetului.
Concret, GRIVCO îi cerea Cameliei Bogdan daune morale de 300.000 de lei şi o acuză că prin declaraţiile din mass-media i-a afectat reputaţia. ÎN PLUS FAŢĂ DE DAUNE, GRIVCO a cerut ca judecătoarea “să se abţină de la realizarea de poziţii publice în legătură cu Societatea”. Cu alte cuvinte, să nu mai vorbească pe viitor.
Camelia Bogdan a câştigat procesul pe fond în decembrie 2021. Apelul s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti de către un complet de judecători contestat de Bogdan, complet care s-a pronunţat astăzi, 17 ianuarie 2024. Instanţa a respins ca neîntemeiată cererea GRIVCO de a primi daune morale însă a constatat “caracterul ilicit al luărilor de poziţii şi declaraţiilor realizate de pârâtă la adresa reclamantei în datele de 03.12.2019 (interviu emisiune Priscop, Newsweek România), 28.04.2020 (interviu Epoch Times), 13.08.2020 (articol Săptămâna Financiară) şi 10.02.2021 (interviu Epoch Times) privind “spălări de bani” şi “simulări de procese”. Mai mult, judecătoarea trebuie să plătească GRIVCO cheltuieli de judecată însumând 8150 de lei.
Revoltată, Camelia Bogdan anunţă că va face recurs împotriva sentinţei. Ea acuză că instanţa a transmis prin decizia de astăzi că în România nu poţi vorbi de corupţie şi spălare de bani cu ajutorul nemijlocit al judecătorilor
Reamintim că din completul de judecători care au pronunţat sentinţa face parte judecătorul Bogdan Alex Arghir, pe care Camelia Bogdan l-a acuzat că nu e imparţial. Ea a acuzat că Arghir este finul judecătoarei Laura Andrei şi al soţului acesteia, fostul notar Jean Andrei. Or, susţine Camelia Bogdan, Jean Andrei, naşul de cununie al lui Bogdan Arghir, este cel care a ajutat la perfectarea contractului de superficie pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Chimie Alimentară. Mai multe informaţii aici.
Minuta instanţei: Admite apelul. Schimbă sentinţa civilă apelată în sensul că: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Constată caracterul ilicit al luărilor de poziţii şi declaraţiilor realizate de pârâtă la adresa reclamantei în datele de 03.12.2019 (interviu emisiune Priscop, Newsweek România), 28.04.2020 (interviu Epoch Times), 13.08.2020 (articol Săptămâna Financiară) şi 10.02.2021 (interviu Epoch Times) privind “spălări de bani” şi “simulări de procese”. Respinge celelalte capete de cerere ca neîntemeiate. Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 3.100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru prima instanţă, respectiv 5.050 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. Cu drept de recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 17.01.2024.
Document: Hotărâre 17.01.2024
Redăm pe scurt declaraţiile făcute de Camelia Bogdan publicaţiei noastre, după pronunţarea deciziei. Ea acuză un şir întreg de nelegalităţi. Or, spune ea, chiar dacă judecătorul Arghir a absolvit facultatea la Dunărea de Jos, Galaţi, are totuşi un doctorat al Facultăţii de Drept din Bucureşti şi nu se poate crede că nu cunoaşte legea.
“Nu am fost citată la niciun termen de judecată/Am fost exclusă din magistratură după ce am arătat cum este deturnată justiţia română în scopul spălării banilor”
“Eu am câştigat procesul pe fond, s-a făcut un apel şi nu am fost citată la niciun termen de judecată. Când m-am întors în ţară, în noiembrie, am participat pentru prima dată la acest proces şi am constatat că nu era trimisă nicio citaţie, procedura făcându-se nelegal la termenele anterioare de judecată. Am constatat că a avut loc un termen în 25. 09. 2023, în care se respinseseră toate probele, inclusiv cele în care eu cerusem ataşarea unor dosare de insolvenţă în care am intervenit urmărind să descriu, în vederea întocmirii unui studiu ştiinţific, această tipologie a falsului proces. Nu este prima oară când descriu această tipologie a falsului proces de spălare a banului. Eric Vernier o numea cea mai sinistră tipologie de spălare a banilor deoarece operaţiunile de spălarea a banilor se perfectează prin mâinile judecătorilor, în lume există foarte multe condamnări pentru global laundromat, practic deturnarea procesului de insolvenţă în vederea spălării banilor.
Trebuie să vă mărturisesc că eu am fost exclusă din magistratură (a doua excludere a Cameliei Bogdan n.r.) în urma soluţionării dosarului Ultra Pro, unde am arătat cum este deturnată justiţia româna în scopul spălării banilor, prin procedura insolvenţei. Practic, cu concursul, bineînţeles, al unor notari care contribuie la operaţiunea de spălare a banilor, în speţă fiind vorba despre notarul Jean Andrei.
În dosarul pe care l-am soluţionat şi m-a costat funcţia am arătat, în urma coroborării probelor, că se urmăreşte în faza ordonanţei de plată să mergi în faţa judecătorului – practic, două faţete ale aceleaşi părţi, având acelaşi beneficiar real – să pretinzi că ai o creanţă la cealaltă parte, să se constate acea creanţă şi, după aceea, în baza acelei creanţe fictive, să deschizi o procedură a falimentului. În speţa Ultra Pro a urmat o procedură de dare în plată, iar notarul Jean Andrei a ajutat părţile în cauză să rămână cu bunurile pe care le aveau pe societate, să le transfere pe persoană fizică.
În speţa pe care dumneavoastră mi-aţi luat interviu iar judecătorii au decis că faptul că am pronunţat sintagma “spălări de bani” şi “simulări de procese” are un caracter ilicit, am arătat cum se încearcă împiedicarea recuperării produsului infracţiunii de la Dan Voiculescu prin proceduri civile. Deturnarea proceselor civile în vederea spălării banilor e una din temele mele de interes pe tema spălării banilor, am un doctorat pe tema spălării banilor. Am fost invitată inclusiv la Cambridge să susţin o conferinţă pe tema “deturnarea procedurilor civile în scopul ascunderii averilor ilicite”.
“În România nu ai voie să vorbeşti de spălări de bani! Acţiunea în constatarea caracterului ilicit este inadmisibilă, deoarece aveau deschisă acţiunea în realizarea dreptului de a solicita despăgubiri”
O instanţă din România compusă dintr-un judecător despre care se cunoaşte în cercurile magistraţilor că este finul notarului Jean Andrei şi al Laurei Andrei constată că sintagma “simulare de proces” este ilegală.
S-a constatat deci că, de fiecare dată când eu spun în România că dl Dan Voiculescu nu aduce banii la bugetul de stat cu concursul autorităţilor, comit o faptă ilegală, o faptă ilicită! Asta se urmăreşte în România, să nu vorbeşti de spălare de bani, să nu vorbeşti despre procesul de recuperare a banilor, e o pandemie a corupţiei.
Precizez că nu ai cum să admiţi o acţiune în răspundere civilă delictuală – eu pentru asta am fost chemată în judecată – dacă nu sunt îndeplinite 4 condiţii pe care trebuie să le îndeplineşti: să ai o faptă ilicită, să ai un prejudiciu şi să ai o legătură de cauzalitate şi, bineînţeles, să cuantifici daunele. Or, în cazul de faţă, se constată că prin pronunţarea unor sintagme precum “spălarea banilor” şi “simulări de procese” am comis o faptă ilicită. Practic, se constată că în România nu ai voie să vorbeşti de spălări de bani şi de tipologia falsului proces care e cea mai gravă procedură de spălare a banilor.
Am fost frapată de încălcarea normelor de drept civil, normelor care guvernează răspunderea civilă delictuală. Am formulat o cerere de recuzare a întregului complet, am intitulat-o cerere de nelegală compunere a completului. În condiţiile în care am timbrat cererea de judecată şi am arătat că e o cerere de nelegală compunere a completului, am arătat că şi preşedintele completului, nu doar judecătorul Arghir, despre care se ştia că e finul notarului Jean Andrei, a încălcat normele de procedură civilă prin necitare şi prin respingerea tuturor probelor. Completul, în data de 4.12 2023, a soluţionat doar cererea de recuzare a dlui Bogdan Arghir, ulterior prin concluziile scrise eu le-am spus că am solicitat recuzarea ambilor. În aceste condiţii, în termenul de amânare a pronunţării, s-a soluţionat şi respins cererea de recuzare (…) Acest aspect încalcă principiile codului de procedură civilă, nu ai cum să soluţionezi o cerere de recuzare fiindcă ai uitat să te pronunţi pe o cerere de soluţionare a recuzării după încheierea dezbaterilor. Nu poţi să complineşti aceste lipsuri în termenul de amânare a pronunţării! E ilegal, nu ai voie să te pronunţi pe o cerere de recuzare, nu ai voie să te pronunţi pe nimic altceva, pe termenul de amânare a pronunţării, decât pe soluţie. Or, în termenul de soluţionare a pronunţării, s-au pronunţat pe recuzare.
Pe mine mă înspăimântă, nu cred că este aici un caz de necunoaşterea legii! Dl Bogdan Arghir, fiul judecătoarei Laura Andrei şi al notarului Jean Andrei este doctorand. Într-adevăr, a absolvit Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, dar este doctorand al Facultăţii de Drept din Bucureşti! A susţinut doctoratul în drept procesual civil în 2023. Faptul că nu ai voie să soluţionezi o cerere de recuzare în termenul de amânare a pronunţării, sau că eşti obligat să te pronunţi pe o cerere de recuzare a completului, nu numai a unui judecător din complet, ţine de ABC-ul procedurii civile! Nu cred că este un caz de necunoaştere a legii. E o deturnare a legii ca să ţi se transmită că nu ai voie în România să vorbeşti de spălare de bani prin tipologia falsului proces.
Dl Dan Voiculescu s-a plâns şi că i-am adus prejudicii fiindcă am descris cum deturnează procesele civile în scopul spălării banilor la prezentarea pe care am susţinut-o în simpozionul de la Cambridge din 7. 09. 2021. Judecătorii au reţinut însă două publicaţii, interviul dvs şi interviul la Periscop, Newsweek.
O să formulez recurs. Mi se pare că trăim într-o ţară de mâna a treia dacă ţi se interzice în 2024 să pronunţi cuvinte precum spălarea banilor şi spălarea banilor prin simulare de procese! Pur şi simplu mi se pune pumnul în gură, mi se spune că eu, când voi aduce în discuţie spălarea banilor şi recuperarea produsului infracţiunii, voi comite o faptă ilicită. E foarte grav ce se întâmplă! N-au putut să demostreze că am cauzat un prejudiciu dlui Voiculescu, de aceea nu au respins cererea de daune morale, dar au spus că fac o faptă ilicită! Trebuie arătat autorităţilor internaţionale în ce ţară se trăieşte! Nu ai voie să vorbeşti de corupţie în România!
Mi s-a pus pumnul în gură! Nu mai ai voie să vorbeşti de spălare de bani şi simulare de procese!” a concluzionat Camelia Bogdan, judecătorea exclusă din magistratură după condamnarea lui Dan Voiculescu în dosarul ICA.
