Comerţul, construcţiile şi industria prelucrătoare, cele mai riscante trei sectoare din economie din punct de vedere al insolvenţelor

0
337

Economia românească şi-a temperat avansul în acest an, spre 4% din PIB, iar primele efecte încep să se resimtă în mediul de business, cele mai riscante trei sectoare din economie din punct de vedere al insolvenţelor fiind comerţul, construcţiile şi industria prelucrătoare.

Numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele şapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, semn că apetitul pentru afaceri este în scădere, potrivit unei analize KeysFin. Totodată, blocajul financiar, instabilitatea politică şi accesul tot mai scump la finanţare sunt principalele argumente care fac ca economia românească să funcţioneze precum o maşină cu frâna de mână trasă.

În plus faţă de statisticile privind deschiderea şi dizolvarea firmelor, evoluţia insolvenţelor este văzută de analişti drept un barometru foarte sensibil al situaţiei din economie.

”Potrivit datelor oficiale, cele mai riscante trei sectoare din economie, din acest punct de vedere, sunt comerţul (2.812 insolvenţe în 2017), construcţiile (1.324) şi industria prelucrătoare (1.089). La polul opus se află sănătatea & asistenţa socială (28), învăţământul (35) şi industria extractivă (39)”, arată analiza.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, la prima vedere, business-ul românesc e pe plus, consumul e la cote maxime, salariile cresc, ”se construieşte la foc continuu”, însă în aceeaşi măsură apar şi tot mai multe semnale îngrijorătoare.

Dincolo de evoluţia inflaţiei şi acutizarea crizei de pe piaţa forţei de muncă, un alt semnal de îngrijorare este legat de scăderea apetitului pentru business.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele şapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, la 82.060, faţă de acceaşi perioadă din 2017.

Un semnal de alarmă vine şi din zona insolvenţelor, acolo unde numărul companiilor cu afaceri mai mari de 1 milion de euro, care au intrat în insolvenţă în prima parte a anului curent, este în creştere, spun autorii analizei.

„Sunt presiuni tot mai mari pe lanţul economic. Creşterea preţurilor şi a costurilor de finanţare, incertitudinea economică, sunt elemente în prim-plan şi au efecte directe în mediul de afaceri local. Apetitul investiţional tinde să se tempereze pe fondul înrăutăţirii condiţiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerţ şi servicii”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Chiar dacă lichiditatea curentă (active circulante/datorii curente) a crescut in medie cu 50% în 2017 faţă de 2013, respectiv cu 38% faţă de 2016, există în continuare sectoare în care plăţile se fac cu foarte mare dificultate.

„După un an 2017 în care mulţi indicatori statistici au stat în zona pozitivă, de la numărul de înfiinţări de firme (136.699 faţă de 105.982 în 2016) la radieri (82.295 faţă de 109.133 în 2016), în acest an ne aflăm pe o pantă descendentă, pe fondul lipsei de predictibilitate, a creşterii economiei subterane şi mai ales a acutizării blocajului financiar, cu efecte directe în dezvoltarea afacerilor pe orizontală”, spun experţii.

Potrivit KeysFin, evoluţia trebuie pusă în legătură directă cu scăderea gradului de încredere al consumatorilor.

„Deşi salariile au crescut, mai ales în sectorul de stat, într-o măsură si mai mare au evoluat cheltuielile, de la costurile de finanţare – ratele la credite, la cele alimentare, pentru utilităţi etc., iar acest fenomen s-a transpus în scăderea apetitului de consum, cu efecte directe în evoluţia afacerilor companiilor”, au mai explicat aceştia.

În activităţile profesionale, de exemplu, perioada medie de încasare a creanţelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile.

În construcţii, situaţia este şi mai dificilă. Plăţile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile. În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă şi energia electrică & gaze.

În industria prelucrătoare, plăţile se fac în medie la 150 de zile, iar încasările la 80 de zile, iar în comerţ la 113 zile în cazul plăţii datoriilor şi la 59 de zile în cazul încasării facturilor.

„Cine vrea să deschidă o afacere în astfel de domenii trebuie să fie foarte atent la aceste statistici. Trebuie să ai lichidităţi sau surse de finanţare pentru a acoperi astfel de întârzieri de plată. Altfel riscă să intre în blocaj financiar în foarte scurt timp. Microîntreprinderile sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere”, au mai spus analiştii.

Risc ceva mai scăzut din acest punct de vedere prezintă companiile din sectorul cultură şi divertisment, unde perioada de încasare a creanţelor este de 51 de zile, sănătate şi asistenţă socială (56 zile), hoteluri şi restaurante (59 zile).

Cel puţin la nivelul anului 2017, plăţile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%.

Privind pe ansamblul ultimilor cinci ani, din 2013 şi până în prezent, comerţul continuă să reprezinte cel mai riscant domeniu în ceea ce priveşte întârzierile la plată.

„Este domeniul cel mai volatil privind din prisma relaţiilor de business şi a dinamicii înfiinţării şi închiderii firmelor. În plus, în acest sector, creditul furnizor se află în prim-plan, cu consecinţele lui negative, judecând din prisma dinamicii achitării angajamentelor de plată”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

De notat că în acest sector activează şi cele mai multe companii, aproape 200.000, acestea înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de peste 110 miliarde euro.

Din totalul de 8761 de firme aflate în insolvenţă din 2017, peste 30% erau din comerţ (2812 firme) în scădere cu 65,7% faţă de 2013 (8202 firme).

Topul insolvenţei este completat de construcţii, cu 1324 companii (3054 în 2013) şi industria prelucrătoare – 1089 (3187 în 2013). În ordine, ca domenii de activitate, urmează transporturile şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele, activităţile profesionale, agricultura şi serviciile administrative şi de suport.

„În primul semestru din 2018, situaţia s-a înrăutăţit faţă de perioada similară de anul trecut. Avem cu 12% mai multe firme care şi-au întrerupt activitatea, în timp ce numărul SRL-urilor noi înfiinţate a scăzut cu 19%, la 45.276. Un semnal real că situaţia economică a luat o altă turnură”, au explicat analiştii.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ