„BRD a dat, BRD a luat, fie numele BRD laudat” sau cum protejeaza DIICOT autorii de…

0
285

Mecanismul infractional al acordarii imprumuturilor pe baza unor avansuri care NU au existat si pe care TOT functionari bancii le-au virat in contul sagetilor pentru ca apoi dupa ce le inregistrau in extrasul de cont sa le recupereze spre a raporta succese la hectar si avansuri niciodata aduse de clientii analfabeti de tip sageata, platite…

Zeci de milioane de euro furate de gruparea Bajescu BRD sub tutela unor militieni sau ” directori” de tip cercel, claudiu cercel ( scris cu litere mici ca nu merita respectul nimanui) s-au scurs iar incompetenta DIICOT face ca autorii de mana lunga-asa cum sunt ei numiti in literatura de specialitate sa fie  liberi…

Lipsa de profesionalism clara si crasa a anchetatorilor si procurorilor, oameni platiti cu zeci de mii de lei pe luna,tone de „Portocale” ne mananca banii degeaba prin procuraturi in timp de bajestii si cercelestii isi cheltuie linistiti agoniseala prin localuri deosebite…

Ancheta DIICOT din dosarul „Credite pentru VIP-uri” a fost deturnata spre tinte false de fosta conducere a Centralei BRD, prin denunturi si marturii diversioniste facute de functionarii din Grupul BRD Dorobanti, care au prejudiciat in mod organizat banca cu zeci de milioane de euro.

O grupare organizata condusa de fosta directoare Dana Bajescu  la BRD Grup Dorobanti a pus in opera in perioada 2009 – 2012 o metoda de imbogatire de tip instant, printr-o serie de clienti-sageata persoane fizice, (clienti fake VIP), adusi la banca de afaceristul Cristian Relu Aparaschivei (fostul sot al judecatoarei Gabriela Mazilu de la JS4), care dupa ce au primit credite de cate 3 milioane euro fiecare, nu au mai returnat banii, lasand BRD cu o gaura de zeci de milioane de euro. Grupul organizat din BRD Dorobanti acoperea cerinta bancii – ca fiecare client sa aduca un aport din resurse proprii de circa 10% din valoarea creditului de nevoi personale solicitat – fabricand pentru fiecare client-sageata depuneri fictive de cate 270.000 euro, reprezentand “aportul propriu“ al clientului (cash colateral), bani care nu erau adusi de acestia, ci erau generati/inventati in sistemul informatic al bancii.

Din creditele originale cu bani fictivi si acordate clientilor-sageata persoane fizice, gruparea organizata Bajescu & co a operat tranzactii tip suveica, de regula intre agentiile Grupului BRD Dorobanti, pentru ca la capatul circuitului sa obtina sume cumulate de peste 750.000 euro – asa-zise surse proprii ale unor societati comerciale carora la randul lor li s-au dat credite de cate 3 milioane de euro, chipurile pentru ca au adus avansurile din “surse proprii”.

Inainte sa acorde creditele, directoarea Dana Bajescu intocmea fise de credit inselatoare pe care le inainta conducerii din Centrala BRD pentru a obtine aprobarea de principiu, fise in care pretindea in mod fals ca asa-zisii clienti VIP intruneau toate conditiile de creditare (aveau garantii materiale solide, au venit cu avansul de 10% de acasa/ din resurse proprii, ca sunt beneficiarii reali ai creditelor etc) documente in baza carora obtinea o aprobare de principiu pentru plafonul creditelor de cate 3 milioane de euro fiecare. Dupa care, mai departe, fara stiinta conducerii BRD, se faceau contractele de credit, actele de gaj mesterite, in care bunurile imobile depuse drept garantie erau supraevaluate de zeci de ori fata de valoarea reala. In final se dadeau banii, pe care nu clientii-sageata erau cei care ii ridicau, ci functionari ai bancii si afaceristul Relu Aparaschivei.

Aceste scheme si circuite folosite in BRD Dorobanti nu au fost descoperite de niciun control central BRD, nici de Inspectia de la Paris, nici de ancheta DIICOT, cu mentiunea ca procurorul DIICOT Todoran Adrian-Petre a fost informat in 2017 – 2018 despre majoritatea crimelor bancare si circuitele dolosive, dar nu a facut nimic in aceasta directie

ALTERAREA EXTRASELOR DE CONT ALE COMPANIILOR

La demararea anchetei DIICOT, procurorii au cerut oficial numeroase documente din BRD pentru a fi cercetare,printre care si extrasele de cont ale societatilor comerciale implicate in scandaloasele creditari,societati de altfel denuntate de forma de autorii manoperelor dolosive, denunturile fiind folosite pentru mascarea faptelor comise de gruparea organizata din interiorul Grupului BRD Dorobanti, in scopul de punere pe piste false a procurorilor.

Extrasele de cont sunt documente legale, esentiale si obligatorii oricarei anchete, mai ales bancare, si care trebuiau atent cercetate daca se dorea o ancheta pe bune. Ei bine, toate extrasele de cont ale societatilor comerciale creditate, au fost mai intai alterate in BRD Dorobanti si abia apoi trimise la DIICOTintr-o forma care le facea incomprehensibileautorii folosind o metoda de alterare prin care au marit dimensiunea literelor si cifrelor inainte de editarea extraselor, astfel incat claritatea si intelegerea acestora s-a redus consistentToate extrasele de cont trimise procurorilor DIICOT, respectiv toate cele peste 600 de pagini alterate au fost trimise la DIICOT.

Asadar in loc de extrase de cont normale ce ar fi avut 10 – 15 pagini /companie, din BRD Dorobanti s-au trimis la DIICOT peste 120 de pagini alterate/companie, debitul, creditul si celelalte rubrici de informatii fiind denaturate intentionat si cu o intindere exagerata ca numar de pagini.

Alterarea extraselor de cont a disimulat minimum trei categorii de fapte realizate in Grupul BRD Dorobanti, ce fusesera operate de gruparea organizata Bajescu & co, atentie, niciuna descoperita de DIICOT!!! Pai era de ici de colo sa disimulezi starea reala din BRD Dorobanti, cum s-au acordat dolosiv creditele folosind sume in tranzit numite “surse proprii“, inscrise dolosiv atat in fisele de credit inselatoare si contractele de credit sau cum se plateau dolosiv dobanzile prin transfer cu sume provenind din banii albiti prin circuitele suveica sau cu cash din sumele devalizate din creditele originate cu bani fictivi, creand astfel o aparenta de normalitate a creditelor, iar documentele justificative aferente lor sa nu fie trimise la DIICOT, deoarece erau false sau lipsa, s.a.m.d.

Extrasele de cont ale societatilor comerciale au fost intesate de mentiuni dolosive, nefiind nici macar atinse de DIICOT, motivul probabil fiind starea alterata a acestora. Grupul organizat din Grupul BRD Dorobanti nu s-a potolit si a actionat chiar si pe parcursul anchetei pentru afectarea Justitiei. Daca acestor indivizi nu le-a pasat si nu le pasa de oamenii legii, ce sa mai zicem de cat le pasa de ierarhia lor in perioada cand banda acorda fraudulos creditele!

FALSIFICAREA RAPOARTELOR DE INTALNIRE CU CLIENTII

O alta fapta la fel de grava realizata de Bajescu & co a fost falsificarea de documente bancare in care s-a indicat pe cine ar fi trebui sa acuze procurorii. Acest lucru s-a realizat prin intermediul documentelor numite „Rapoarte de intalnire cu clientii”, care au fost falsificate, iar ticluirea documentelor s-a realizat ulterior controlului Inspectiei de la Paris care se finalizase prin 2012.

Majoritatea „Rapoartelor de Intalnire cu clientii” frapeaza prin amatorismul ticluirilor (unele indica data calendaristica fara zi, ci doar cu luna si anul).

De ce DIICOT nu a verificat autenticitatea Rapoartelor de Intalnire ?

Procurorii DIICOT, care au dormit ani in sir pe acest dosar, pana cand la finele lui 2018 au declinat cauza la Sectia pentru combaterea infractiunilor din Justitie, ar fi trebuit sa stie ca:

1. Atunci cand se intocmeste un „Raport de Intalnire”, se scrie data de la momentul realizarii documentului, cu ZI, LUNA si AN, aspect absolut banal si normal.

2. In schimb daca se falsifica un „Raport de intalnire cu clientii” dupa ani si ani de zile, ticluirea poate fi aproximativa, mentionandu-se doar LUNA si ANUL.

Aceasta situatie s-a repetat in douasprezece „Rapoarte de Intalnire”, afectand prin fals si uz de fals crearea unei imagini diferite cu clientul, intinsa pe o perioada de peste 3 ani de zile, in conditiile in care aceste ticluiri s-au realizat in relatie cu alte documente ce au fost si acelea falsificate. 

1. De asemenea, atunci cand se intocmeste real un „Raport de intalnire”, se cunoaste fara gres functia detinuta in BRD de cel care intocmeste documentul.

2. In schimb cand se falsifica un „Raport de intalnire” dupa ani de zile, exista premisa ca sa incurci lucrurile,

asa cum s-a intamplat si aici: functia domnului Anghelescu din noiembrie 2009 nu putea fi de director, iar functia din luna urmatoare – decembrie 2009, sa fie doar consilier de clientela. Daca ar fi fost asa ar rezulta ca dl. Anghelescu ar fi retrogradat in functie, ceea ce este fals. Situatia reala a fost inversa. Asa se intampla insa cand ticluiesti zeci de documente… apar erori inerente, datorate decalajului de timp foarte mare intre momentul comiterii faptelor si momentul luat reper de ticluire, dandu-se de gol.

In dosarul cauzei sunt insa si „Rapoarte de intalnire” falsificate “corect“ adica cu ZIUA, LUNA si ANUL, iar altele sunt realizate cu ZIUA de DUMINICA, care este nelucratoare in banca, deoarece cel care a falsificat actele a uitat sa se mai uite si in calendar si sa vada daca era zi lucratoare sau nu.

Contaminarea unui mare numar de „Rapoartele de Intalnire” cu mentiune de genul conducerea bancii (centrala)“, demonstreaza faptul ca toate documentele de acest tip sunt false, fiind in numar de 24 (douazecisipatru) si s-au realizat pentru toate societatile comerciale .

Cu un efort minim de logica si atentie se puteau descoperi falsurile, care prezinta numeroase alte forme evidente de ticluire, fara a mai fi fost nevoie de expertize costisitoare, care la randul lor ar fi relevat acelasi lucru, dand doar un plus de detaliu la perioada in care s-au realizat ticluirile. In schimb expertizele de data recenta ar putea sa se loveasca de fotocopii ce au inlocuit originalele, aspect foarte probabil vazand modul criminal de lucru a acestor indivizi.

S-a copiat in Ordonanta continutul fals al “Rapoartelor de Intalnire”, fara o verificare a autencitatii documentelor?

Culmea e ca procurorul de caz era informat de faptul ca aceste documente ar fi putut fi ticluite.

Iar cand au ticluit documentele, indivizii din BRD Dorobantii au scris ce-au vrut, cum au vrut, despre cine au vrut.

Uzitarea in zeci de „Rapoarte de intalnire cu clientii” la sfarsitul fiecarui document a unor expresii privind implicarea conducerii din Centrala BRD, a avut un scop precis, persuasiv, acela de a crea tinte false pentru anchetatori, de a-i pune pe piste false. Asa s-au format “adevarurile“ din Ordonanta DIICOT. 

Ticluirea „Rapoartelor de Intalnire” asemeni si celorlalte documente falsificate in linie cu acestea a avut rolul de a scoate in evidenta o asa zisa relatie de lucru onesta a gruparii Bajescu & co cu clientii, ce ar fi fost “influentata“ de conducerea BRD din Centrala, manipulandu-se o asa-zisa relatie permanenta si continua cu sefii din Centrala (transformati in tinte), urmarindu-se sa se ascunda starea de coniventa existenta intre grupul organizat din BRD Dorobanti cu afaceristul Relu Cristian Aparaschivei.

Se ridica astfel urmatoarele intrebari legitime:

A CERCETAT DIICOT?

*Persoanele care au alterat extrasele de cont ? NU 

*Rapoartele de intalnire falsificate si cine le-a ticluit ? NU 

*Sursele proprii false ale companiilor si cine le-a operat ? NU 

*Sursele proprii inscrise in fisele de credit si rolul lor ? NU 

*Sursele proprii din contractele de credit si rolul lor? NU 

*Platile de dobanzi si comisioane, cine a operat si rolul lor ? NU 

*Documentele justificative false aferente platilor de dobanzi ? NU 

*Operatiunile tip suveica si cine le-a operat ? NU 

– Cele peste 10 tipuri de documente bancare falsificate ? NU 

*Cum s-au ACORDAT creditele ? NU 

*Circuitul fise – aprobare – conditionalitati – acordare credit ? NU 

*Operatiunile fictive legate de cashul colateral ? NU 

*Circuitul operatiunilor fictive si rolul lor ? NU 

Relevante in argumnetarea celor de mai sus sunt declaratiile clientului-sageata Ionut Nicoresteanu (poate cel mai sincer dintre clientii-sageata) care a marturisit la DIICOT, in data de 9 septembrie 2014, ca fosta directoare a Agentiei Europa, Alice Monac, cumnata Danei Bajescu, sefa ei de la Grupul BRD Dorobanti e cea care i-a descris cum va face o operatiune cu bani fictivi pentru ca el sa poata primi creditul:

“…numita Monac ne-a spus ca pentru a putea contracta suma dorita (n.n. – creditul) trebuia sa am in cont o suma de 245.000 euro. Spunand ca nu detin o astfel de suma…tot ea a spus (n.n. – Monac Alice) ca va da banca aceasta suma“ 

BANCA VA DA ACEASTA SUMA“… FICTIV. Si nimeni nu s-a prins timp de vreo 10 ani de zile de aceasta inginerie, care, prin modul de exprimare a directoarei Alice Monac, releva ca ar fi fost la ordinea zilei in Grupul Dorobanti.

A MAI CERCETAT DIICOT?

*Cine a operat si supravegheat operatiunile fictive ? NU 

*Contractele de credit ale sagetilor, cine le-a intocmit si semnat ? NU 

*Contractele de garantie ale sagetilor, cine le-a intocmit si semnat ? NU 

*Urgentele reale a acordarii creditelor si rol fictivitatilor? NU 

*Devalizarea in cash a creditelor si cine le-a operat ? DA. FALS 

*Devalizare a creditelor cu transferuri si cine a operat ? DA. FALS 

*Documentele justificative false aferente devalizarilor ? NU 

*Documentele de plata externa false si cine le-a completat ? NU 

*Ordinele in valuta false si cine le-a ticluit ? NU

*Macar unul din circuitele frauduloase din schema neagra ? NU

*Macar unul din documentele falsificate din schema neagra ? NU 

Se pune o intrebarea fireasca, oare ce s-a cercetat in acest dosar penal?

Este uluitor cum DIICOT nu a gasit nimic din sutele de fapte dolosive ce au condus la acordarea frauduloasa si apoi la devalizarea creditelor, cu exceptia unor supraevaluari de garantii (partial corecte) ce fusesera relevate initial de Inspectie. Este in acelasi timp halucinanta nepasarea fata de sutele de falsuri care au fost tratate ca documente autentice si corecte, ignoranta fata de documentele alterate necercetate, ignoranta fata de documentele omise si netrimise trimise la parchet si nereclamate de acestia, trecerea cu vederea a circuitele frauduloase care parca nici nu ar fi existat la fel ca si a circuitele fictive, prevaland doar suprarealismul bancar de tip testimonial. 

Cand vezi aceasta fuga de a cerceta multitudinea ilicitului, ai impresia unui vis urat cum ca planul de ancheta ar fi apartinut gruparii Bajescu & Co, iar timp de 5 ani de zile s-au cheltuit nejustificat milioane de euro din bugetul statului pentru acest dosar penal, pretextandu-se o falsa complexitate a acestuia, fiind vorba de doar 15 credite, care puteau fi anchetate rapid si eficace.

Amintim ca in Ordonanta DIICOT s-au copiat zeci de paragrafe inutile din documentele bancare, alaturi de documente false redate ca documente autentice, operatiuni ilicite redate ca operatiuni licite, creandu-se per ansamblu o aparenta de consistenta a ancheteicare in realitate a fost superficiala, plina de enormitati, dar cu un mod de prezentare bombastic ce l-ar fi facut invidios chiar si pe Portocala de la Ploiesti.

Arc peste timp, gruparea Bajescu & co nu s-a rezumat la faptele comise pe perioada acordarii si derularii creditelor (2009-2011), dar a continuat sa pritoceasca documente si in anii urmatori (2012 -2014) dupa plecarea Inspectiei de la Paris pentru acoperirea urmelor, actionand dolosiv chiar si pe parcursul anchetei DIICOT (2014-2019) uzitand de denunturi si declaratii mincinoase.

Toate detaliile pe:

https://www.luju.ro/dezvaluiri/anchete/black-hole-la-brd-xiv-ancheta-diicot-din-dosarul-credite-pentru-vip-uri-a-fost-deturnata-spre-tinte-false-din-fosta-conducere-a-centralei-brd-prin-denunturi-si-marturii-diversioniste-facute-de-functionarii-din-grupul-brd-dorobanti-care-au-prejudiciat-in-m  

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ