Impozitarea bacșișului oferit de clienți angajaților din restaurate, baruri sau alte firme HoReCa îi nemulțumește pe patronii români din domeniu, care cer noi prevederi.
La controalele ANAF în restaurante și baruri, „există riscul ca veniturile din bacșiș distribuite angajaților să fie considerate venituri de natura salarială” – se plâng patronii de restaurante și baruri membri ai patronatului HORA.
Ca venit de natură salarială, bacșișul ar fi astfel taxat cu:
*10% impozit pe venit
*25% contribuții la asigurările sociale (CAS)
*10% contribuții la sănătate (CASS)
*2,25% contribuție asigurătoare de muncă.
Mai sunt însă în vigoare prevederi fiscale privind bacșișul care ar reduce taxarea substanțial, însă patronii din HoReCa se plâng că nu li se aplică și afacerilor lor.
Aceștia se referă la H.G. nr. 1/2016- Normele de aplicare a Legii 227/2015 privind Codul fiscal. În aceste norme, la punctul 34, al 1, lit i, „veniturile obținute de persoanele fizice sub forma bacșișului, potrivit prevederilor legale” intră în categoria veniturilor din alte surse. Veniturile din alte surse, reglementate de art. 114 din Codul fiacal, sunt impozitate cu 10% impozit pe venit, reținut la sursă.
„Prevederea fiscală nu este aplicabilă în activitatea de alimentație publică pentru că nu exista o legiferare a bacșisului în sectorul HORECA. Noțiunea de bacșiș apare în actele normative care reglementează activitatea jocurilor de noroc” – arată patronii de restaurante.
Patronii de restaurante din România vor ca bacșișul să fie taxat doar cu impozit pe venit de 10%, fie că acesta se oferă de clienții „tips” cash, fie că se plătește cu cardul.
Ca mecanism practic, patronii membri ai HORA cer ca tratamentul fiscal aplicat bacșișului încasat în cont bancar să fie astfel:
*Suma reprezentand bacșișul oferit de client se evidențiază în bonul fiscal, separat de contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate;
*Bacșișul nu se supune cotei de TVA pentru că nu este asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii;
*Bacșișurile oferite de către clienți se distribuie angajaților de către conducerea operatorului economic;
*Veniturile din bacșiș obținute de persoanele fizice sunt considerate venituri din alte surse și impozitate la sursă prin aplicarea cotei de 10%;
*Operatorul economic va întocmi documente justificative privind încasarea sumelor din bacșiș de la clienți și distribuirea acestora către angajați;
*Operatorul economic va evidenția în contabilitate operațiunile de încasare a sumelor din bacșiș și distribuirea acestora către angajați.
În cazul bacșișului ofert de client cash ospătarului, patronii vor un mecanism de impozitare astfel:
*Ospătarul să fie obligat să declare bacșișul la sfârșitul anului ca venit, urmând a fi impozitat cu 10%. Va fi declarat numai de o parte și nu intră în responsabilitatea operatorilor.
Patronii vor să se impoziteze într-un anume fel bacșișul, deoarece pe lângă evitarea riscurilor de amenzi și alte sancțuni de la ANAF, mai este și chestiunea clienților -firme. Bucureștiul, Clujul, Timișoara. Constanța, Brașov, sunt destinații de business din ce în ce mai atractive, atât pentru firmele străine, cât și pentru cele românești. Și atunci, un antreprenor sau un manager dintr-o firmă care are un prânz de afaceri cu un partener sau un client, sau care are un eveniment de firmă la un restaurant, are posibilitatea să ofere un bacșiș ospătarilor de pe cardul de firmă și să-l treacă la cheltuieli, în contabiltatea firmei.
