România – țara bancurilor economice

0
395

Guvern:

  • „Puterea de cumpărare a românilor crește puternic”,
  • „Românii își pot cumpara mai multe bunuri ca înainte”,
  • „Cea mai rapidă revenire economică din ultimii 100 de ani”,
  • „Se preconizează o creștere economică cu două cifre”.

ONRC: (Oficiului Național al Registrului Comerțului)

„Numărul firmelor care au intrat în insolvență în primele 6 luni ale anului 2021 a crescut cu 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Concret, de la inceputul anului și până în prezent, nu mai puțin de 3,076 de firme și-au declarat insolvența.

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe a fost consemnat în:

  • comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 932 (plus 37,87%),
  • în construcţii – 509 (plus 36,83%),
  • în industria prelucrătoare – 384 (29,29%).”

Nu, nu suntem la ora de bancuri, ci la raportul prezentat de două dintre instituțiile publice ale statului – Guvernul României și Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Deși cele două ar trebui să fie în totală congruență, în realitatea României noastre cele două sunt ca pe tabla de șah – o instituție vede „realitatea” în negru, (ONRC)  pe când cealaltă descrie totul într-un alb imaculat. (Guvernul)

Cine are dreptate? Și care dintre cele două instituții folosește „detergentul”?

Din ce cauză au intrat atâtea firme în insolvență în 2021?

Pe principiul „banii vorbesc”, să vedem pe ce „non-culoare” a tablei de șah ne plasează cifrele din acest an:

  • România a înregistrat în T1/2021 un deficit de cont curent de 2,5 miliarde EUR, mai mult decât dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, 990 milioane EUR în perioada ianuarie – martie 2020, potrivit datelor BNR.
  • Deficitele gemene rămân cel mai mare duşman al economiei românești:
  1. Deficitul comercial creşte puternic, cu un plus de 20% în T1/2021 faţă de T1/2020 – la peste 5 miliarde EUR.

Va depăşi, în acest an, foarte probabil, 20 miliarde EUR, adică spre 10% din PIBul ţării din 2020.

  1. Deficitul bugetar rămâne ridicat, undeva la 7-8% din PIB în acest an. Aşa că deficitul de cont curent al balanţei de plăţi va fi de cel puţin 5% din PIB în acest an, întrucât exportul de servicii, pe excedent, mai atenuează deficitul de cont curent.
  • Odată cu calmarea pandemiei oamenii au început să consume din nou şi, cum economia locală nu face faţă consumului în creştere, nevoile de consum vin din import, ceea ce majorează deficitul comercial (plus 20%, în T1/2021 față de T1/2020) care, la rându-i, apasă pe deficitul de cont curent, cu implicaţii asupra cursului de schimb.
  • Schimburile internaţionale de bunuri rămân sectorul cu cel mai mare deficit, de 5,3 miliarde EUR, cu 891 milioane EUR peste nivelul din martie 2020.

La finele lunii februarie 2021, deficitul era de 1,6 miliarde EUR, ceea ce înseamnă că martie a adus o majorare a acestuia cu încă 940 milioane EUR.

  • Balanţa serviciilor a încheiat primele trei luni din 2021, cu un excedent de 2,2 miliarde EUR, mai mare cu 88 milioane EUR.
  • În segmentul veniturilor primare şi în cel al veniturilor secundare excedentele s-au redus cu 490 milioane EUR, la 490 milioane EUR, respectiv cu 266 milioane EUR, la 67 milioane EUR.

And the winner is… ONRC. (Câștigătorul este…ONRC.)

Exact ca în problema clasică de șah, negrul mută și în 4 mișcări face șah mat.

Cele 4 „mișcări” sunt chiar rezultatele actualei guvernări pe timp de criză, expuse mai sus:

  • Deficit de cont curent
  • Deficit comercial & bugetar
  • Creșterea importurilor & scăderea exporturilor
  • Scăderea veniturilor

Aceste rezultate care se datorează în primul rând pandemiei și în al doilea rând gestionării defectuoase a actualei guvernări.

Care este „planul” de redresare a aparatului de stat?

  • reforma administraţiei fiscale, care să conducă la creşterea eficienţei colectării
  • creșterea cotei de TVA
  • taxe pe proprietate (având în vedere că România are, potrivit Eurostat, cel mai mare număr de proprietari de spaţii locative – 96% din populaţie trăieşte în locuinţe proprietate personală),
  • impozit progresiv
  • taxe comportamentale („taxe pe vicii”- taxa pe zahăr, etc.)
  • taxe noi (precum taxa pe plastic sau taxa pe servicii digitale)

În aceste condiții, și fără un ajutor real din partea statului, care după cum se poate vedea nu are nicio strategie, actuală sau viitoare, de a ajuta companiile, multe IMM-uri au trebuit să pună lacătul definitiv pe porți în primul semestru din 2021.

Și acesta este doar începutul sfârșitului…Scapă cine „poate”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here