O parte din banii dumneavoastră se află şi aici, în conturile principalelor posturi de televiziune, de ştiri

0
1456

În urmă cu trei ani, la începutul lunii octombrie, 2017, Camera Deputaţilor, a adoptat, cu o largă majoritate, 176 voturi, pentru, o serie de modificări şi completări la Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Amendamentele au fost iniţiate de deputatul Mircea Drăghici, trezorier al PSD şi chestor al Camerei Deputaţilor, la acea vreme. Astfel, noua formă a legii a stabilit şi un prag minim al sumei alocate unui partid politic, de la bugetul de stat, nu numai unul maxim, aşa cum prevedea înaintea votului. Prin urmare finanţarea primită de la buget nu poate fi mai mică de 0,01% şi mai mare de 0,04% din Produsul Intern Brut.

Încântat de reuşita sa, deputat la acea vreme, Mircea Drăghici declara: „Prin amendamentele depuse, am dorit să întărim rolul AEP în procesul alegerilor. Această instituţie va avea misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi îndrumarea şi ghidarea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a candidaţilor independenţi în respectarea legilor şi a standardelor internaţionale în materie. Activitatea AEP de control, prevenire şi îndrumare va prevala în faţa celei de sancţionare.” Mai departe, în discursul său, acesta adăuga: „Consider că noile modificări şi completări la Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale îmbunătăţesc cadrul legal în ceea ce priveşte transparenţa în gestionarea banilor primiţi de partide.”

De fapt prin acest artificiu subvenția acordată partidelor politice a crescut de la an la an, atingând apogeul în 2019, când aceasta a fost de șase ori mai mai mare decât în 2017 și de 20 de ori mai mare decât în 2015.

Se pare că pentru destinul lui Mircea Drăghici, luna octombrie este, cu adevărat, de referinţă. Dacă în urmă cu 3 ani cunoştea succesul trecerii amendamentelor propuse prin Camera Deputaţilor, iată că anul acesta, tot în luna octombrie, magistraţii ICCJ l-au condamnat pe fostul trezorier al PSD la 4 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și i s-au interzis dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în oricare alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale. De asemenea, Drăghici a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare. Cele două pedepse au fost contopite, astfel că Mircea Drăghici urmează să execute pedeapsa de 4 ani de închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, astfel că totalul pedepsei va fi de 5 ani de închisoare.

Anul trecut, PSD a încasat de la bugetul de stat aproape 144 de milioane de lei (30 de milioane de euro) iar în acest an va primi peste 85 de milioane de lei. PNL va încasa 47.3 milioane de lei, iar USR, peste 12.6 milioane de lei. Este adevărat, subvenţiile au scăzut anula acesta şi pe fondul pandemiei dar rămân în continuare importante.

În afara acestor sume partidele politice care vor trece pragul de 3%, vor primi rambursarea sumelor cheltuite în campanie. Aşadar, în aceste condiţii, finanțarea privată va fi extrem de redusă iar sumele vor putea fi recuperate ulterior tot din fonduri publice prin rambursare.

În acest context favorabil, televiziunile au simţit repede mirosul banilor ajustându-şi pe măsură, ofertele către partidele politice aflate în campanie, interesate să cumpere spațiu de emisie pentru promovare electorală. O decizie a Consiliului Național al Audiovizualului prevede că „tarifele pe emisiune și pe unitatea de timp vor fi aceleași pentru toți competitorii”, prin urmare, în campania pentru alegerile parlamentare, sumele au ajuns şi la peste 100.000 de euro pentru o oră de emisiune electorală la care participă un singur candidat.

Colegii de la Europa Liberă au reuşit să prezinte oferta televiziunilor pentru partidele politice aflate în campania electorală. Prețurile sunt exprimate în euro şi nu includ TVA-ul de 19%.

Aşa cum spuneam anterior, conform Deciziei nr. 603/2020 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, din anul 2020, un post de televiziune va trebui să aibe o ofertă unică pentru toate partidele. Să vedem ofertele:

Antena 3

Spot 30 de secunde

2.000 de euro – interval 06.00 – 19.00

3.000 de euro – interval 19.00 – 24.00

Spot 60 de secunde

4.000 de euro – interval 06.00 – 19.00

6.000 de euro – interval 19.00 – 24.00

1.800 de euro/minut – emisiune de promovare electorală

3.000 de euro/minut – difuzarea în direct ori înregistrată a mitingurilor sau întâlnirilor electorale, a conferințelor de presă ori a altor activități de campanie ale competitorilor electorali:

România TV

Spot 30 de secunde

2.000 de euro – interval 06.00 – 18.00

2.600 de euro – interval 18.00 – 24.00

  • de euro/minut– luni – vineri – emisiuni de promovare electorală

3.000 de euro/minut – transmiterea în direct a unor activități de campanie

Digi 24 

Spot 30 de secunde

4.000 euro – luni – vineri, interval 11.00 – 15.00

4.800 euro – luni – vineri, interval 15.00 – 19.00

6.000 de euro – luni – vineri 19.00 – 23.00/Sâmbătă 19.00 – 21.00/Duminică 19.00 – 23.00

Prezența în emisiune de promovare electorală: 15 minute/candidat

20.000 de euro – luni – vineri, interval 11.00 – 15.00

24.000 de euro – luni – vineri, interval 15.00 – 19.00

30.000 de euro – luni – vineri, interval 19.00 – 23.00

15.000 de euro/10 minute – difuzarea în direct ori înregistrată a mitingurilor electorale, a conferințelor de presă ori a altor activități de campanie ale competitorilor electorali, fără intervenția editorială sau tehnică a Digi 24.

B1 TV

 Spot 30 secunde

2.000 de euro – interval 18.00 – 24.00

1.200 de euro – interval 08.00 – 18.00

1.000 euro/minut, durată minimă 10 minute – Emisiune de promovare electorală

1.000 euro/minut, în București, durata minimă facturabilă 5 minute – transmisiuni în direct sau înregistrare mitinguri electorale, conferințe de presă, activități de campanie (luni – vineri)

Realitatea Plus TV

Spot 30 secunde

1.500 de euro – interval 08.00 – 18.00

2.000 de euro – interval 18.00 – 24.00

Emisiune de promovare electorală:

2.000 de euro – interval 07.00 – 18.00 – segment de 10 minute

4.000 de euro – interval 18.00 – 24.00 – segment de 10 minute

Transmisiuni în direct/conferințe, înregistrare emisiune electorală

1.000 de euro – interval 07.00 – 18.00

1.500 de euro – interval 18.00 – 24.00

În legătură cu aceste oferte, expertul electoral Septimius Pârvu a declarat pentru Europa Liberă că „Televiziunile au profitat foarte mult pentru a face bani, e un business în această perioadă să faci bani din campania electorală. Dacă facem un calcul pentru o jumătate de oră sau o oră, sumele sunt foarte mari. Nu am mai avut nicio dezbatere, nu simți că este o dezbatere pe bune.”

Ar mai trebui sus că dacă într-o emisiune de televiziune sunt prezenți mai mulți candidați de la mai multe partide, aceasta este considerată dezbatere electorală și nu este taxată.

Aşa cum reiese din documente, campania de imagine a Gabrielei Firea a costat 34 milioane de lei, din bani publici, iar anul trecut, în timpul campaniei prezidenţiale posturile România TV şi Antena 3 au primit 1 milion de euro de la PSD. „Practic, s-a transformat într-o piață în care partidele vin cu un munte de bani în care își plătesc niște emisiuni și în care nu există un dialog între ei sau cu electoratul. Pentru televiziuni este o perioadă foarte bună să facă foarte mulți bani. Toată campania partidelor mări a devenit o campanie care este finanțată din bani publici. Televiziunile pot profita foarte mult, iar limitele pentru apariții în tv sunt destul de mari, spre 40% din banii pe care îi pot cheltui pentru campanie. În acest context în care avem și pandemie, cheltuielile pentru print vor fi mai reduse, iar online-ul și televiziunile vor reprezenta cea mai mare parte din campanie”, a explicat analistul „Expert Forum”.

Legea îi avantajează pe cei aflaţi în funcţii oficiale

Spre exemplu, prezența premierului Ludovic Orban, la un post de televiziune, nu înseamnă că aceasta a fost plătită. Domnia sa ca șef al Guvernului şi membrii cabinetului beneficiază, în mod automat, de o vizibilitate mult mai mare. De aceleaşi prevederi beneficiază şi domnul Marcel Ciolacu în calitate de președinte al Camerei Deputaților, chiar dacă vorbește şi în numele PSD, partidul pe care îl conduce.

Aici e linie foarte subțire, dar nu o chestiune nouă, s-a făcut tot timpul. Partidele care sunt la putere, fie au un premier, fie au miniștri sau un președinte al unei Camere din Parlament pot oricând să se folosească de imaginea publică și să nu plătească. Aici nu prea ai cum să controlezi, realist vorbind, nu cred că face nimeni monitorizare pe așa ceva”, explică expertul Septimius Pârvu.

La fel se pune problema şi în cazul președintelui Klaus Iohannis, care nu este considerat a fi un actor în campania electorală, dar care nu ezită să atace, de fiecare dată, Partidul Social Democrat în timpul conferitelor de presă pe care toate televiziunile le transmit în direct fără a taxa acest lucru.

Anul acesta, Guvernul condus de Ludovic Orban a alocat 40 milioane euro pentru campania de informare a populației în legătură cu pandemia COVID-19. Ulterior, suma a fost majorată în Parlament la 50 de milioane de euro. În mod evident, PSD nu a ezitat să considere şi să declare această alocare bugetară drept un mod de a cumpăra presa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here