Electrica, o companie bănoasă din care se înfruptă clientela politică. Directori, 122 și șefi de serviciu, 179… Comentariile sunt de prisos

1
4107

De la 1 ianuarie 2021, în urma fuzionării prin absorbţie a celor trei filiale de distribuţie ale Electrica a fost crată compania Distribuție Energie Electrică România (DEER) a cărei schemă de personal avea nu mai puţin de 122 de directori și 179 de șefi de serviciu. Cunoscută ca fiind una dintre cele mai bănoase companii la care statul este acționar principal, Electrica a fost percepută ca o sinecură menită să satisfacă prin funcţii bine plătite, clientela politică.

Săptămâna trecută, colegii de la Libertatea au intrat în posesia unei circulare transmise, săptămâna trecută, de conducerea DEER prin care se anunță că titulatura de „director” se va transforma în cea de „manager” fără a se modifica în vreun fel drepturile băneşti. Asta, da, şmecherie!

Cu puţin timp înainte de emiterea circularei, analistul economic Petrișor Peiu, extrem de bun cunoscător al pieţei de energie, a publicat în SpotMedia.ro organigrama noii entități fuzionate, semnalând numărul mare de directori şi şefi de serviciu. Potrivit circularei emise de conducerea DEER, semnată de directorul general al filialei, Emil Merdan și de Diana Moldovan, directoarea diviziei de suport afaceri, „acolo unde există un singur Departament la nivel de companie, departamentele sunt conduse de «Manager Departament», iar la nivelul celor trei zone, unde sunt organizate Departamente Zonale acestea sunt conduse de «Manager Departament Zonal»”.

Compania este listată pe bursele din Londra și București şi are în portofoliu peste 3,8 milioane de clienţi sub contract. De la 1 ianuarie 2021 DEER, unde acţionar principal este Ministerul Economiei cu o participaţie de 48,7%, a înglobat filialele de distribuţie Electrica Transilvania Nord, Electrica Transilvania Sud și Electrica Muntenia Nord. Pe lângă acestea, Electrica deține o filială de furnizare a energiei și una de servicii energetice. Numărul total de angajat ai Grupului este de aproximativ 8.300 din care aproximativ 6.500 deservesc segmentul de distribuție.

Din păcate, conform unei surse din interiorul companiei, în locul mult aşteptatei eficientizări a activităţii a rezultat un adevărat haos. „Prin fuziunea distribuțiilor, intrată efectiv în vigoare de la 1 ianuarie se urmărea subțierea organigramei și eficientizarea activității. Din păcate, în urma fuziunii apar alte posturi de conducere în plus față de cele existente și se creează un haos de nedescris. Majoritatea oamenilor din societate nu mai știu nici cine semnează documentele oficiale, deoarece fuziunea s-a făcut pe repede-înainte în două luni de pregătire, cu oameni politici în mare parte”, spune sursa care a adăugat că redenumirea funcțiilor de director cu cea de manager a fost făcută doar „de ochii presei”.

De partea cealaltă, Corina Popescu, directorul general al Electrica, susține că nu vor fi create posturi noi de conducere şi ca la finalul procesului de reorganizare numai puţin peste 20% dintre directori vor mai fi în funcții. „Proiectul de fuziune este doar la început. Ce era în cele trei companii… toată lumea era director. Dacă aveai cinci oameni în subordine erai director. Până la sfârșitul anului toată acea organigramă stufoasă va fi foarte subțire, vor mai rămâne 20 și ceva la sută. Proiectul de fuziune nu s-a încheiat. Ca să schimbi structura organizatorică trebuie niște pași legali făcuți. Toate cele trei companii aveau o suprastructură”, a declarat Corina Popescu, pentru Libertatea. „Am lucrat în multinaționale și trebuie făcută o distincție între top management și șef de departament, în funcție de responsabilitățile avute, dacă reprezintă societatea în fața clienților sau a partenerilor. Am simțit nevoia să fie un prim pas înspre o restructurare adevărată a societății”, a completat aceasta.

La finalul fuziunii, nu vor mai exista trei departamente de resurse umane sau trei departamente economice, ci doar câte unul, spune directorul general al Electrica, dând mai multe exemple de posturi care se vor fi desființate. „Pe lângă acești directori cu contract de muncă, la fiecare companie erau șase directori cu mandat. Aceștia nu pot fi concediați pentru că ar trebui să le dau câte 100.000 de euro despăgubiri. Dar când expiră contractul de mandat, se desființează poziția. La final, din 18, vor mai rămâne 3-4”, precizează aceasta.

Surse din interiorul sectorului energetic afirmă că „fuziunea nu ar fi putut avea loc dacă directorilor aduși de partide nu li se garantau funcțiile bine plătite. În caz contrar, aceștia ar fi putut încerca să blocheze proiectul la nivel politic și să îl conteste în instanțe”.

În repică, Corina Popescu spune că fuziunea va aduce în termen scurt economii substanțiale: „Spre exemplu, eu trebuia să cumpăr trei sisteme SAP HANA (baze de date – n.r.), pentru trei companii diferite. Dădeam peste 10 milioane de euro pe unul, aruncăm cu 45 de milioane de euro pe an. După fuziune vom cumpăra unul singur. Nu inventez eu roata. E un proces foarte greoi. Ce facem noi acum au făcut Enel, E.ON și CEZ acum 10-15 ani”. Obiectivul urmărit este ca, după restructurare, Electrica să devină mult mai puternică și să se extindă în regiune. „Dar ca să poți să te dezvolți regional, trebuie să fii puternic la tine acasă”, declară Corina Popescu, director general al Electrica.

În pofida declaraţiilor optimiste ale directorului general, analistul Petrișor Peiu nu este de acord cu acestea, precizând faptul că fuziunea se putea face de la început cu un număr mai mic de structuri și de directori. „În mod cert se putea face fuziunea cu un număr mai mic de șefi, nu 122 de directori și 179 de șefi serviciu. Aia este problema cea mare: structura stufoasă. Când ai 500 de căsuțe acolo este o problemă. Dacă o comparăm cu alte companii, se putea face restructurare. La alte companii au 80 de căsuțe, nu 500”, a declarat Petrișor Peiu pentru Libertatea. Numărul de structuri ale Electrică este mult prea mare, având în vedere că celelalte companii din domeniu au de cinci ori mai puțini directori însă, se pare, că este foarte greu să îi îndepărtezi pentru că majoritatea au legături de partid sau au fost aduşi în companie de vreun ministru. La baza fundamentării fuziunii prin absorbţie a celor trei filiale de distribuție, a stat un studiu care arată că această mişcare strategică ar aduce economii anuale de 24-35 de milioane de lei, din care 16-23 de milioane doar din „optimizarea structurii organizatorice, a pozițiilor de top și middle management‟ și din integrarea funcțiilor suport. În realitate, compania, în acest moment, menţine uriaşa structură moştenită, unele divizii fiind în continuare câte trei, câte una pe fiecare zonă. Spre exemplu, organigrama cuprinde în continuare trei departamente juridice, trei departamente financiare, trei servicii de monitorizare rețea, trei departamente de monitorizare a investițiilor.

Directorul general al Electrica, Corina Popescu, susţine că: „Economiile se fac în timp. Nu era nicio logică să fie 18 directori cu mandat. Cu timpul o să fie mai puțini. Directorii cu carte de muncă o să dea concursuri pentru posturi, cu consultanți externi, ca să nu fim acuzați, respectând prevederile legale‟.

În legătură cu procesul intentat de Electrica împotriva unui număr 23 de directori și administratori pentru recuperarea unor prejudicii în suma de 235 de milioane de lei și a dobânzilor aferente de 47 de milioane, Corina Popescu, a răspuns întrebărilor adresate de Libertatea că aceştia: „Nu au plătit prejudiciul, pentru că procesul nu e finalizat”, precizând că unele dintre persoanele în cauză sunt în continuare în societate. Prejudiciul a fost constatat de Curtea de Conturi, stabilind, între altele, că Electrica a achiziționat un sistem necesar activității de măsurare și dispecer de consum la nivel, care nu se găsea fizic în patrimoniu.

Conform CV-ului său, directorul general al Electrica, Corina Popescu, are 25 de ani de experiență în domeniul energetic ocupând, în timp, funcții de conducere în cadrul companiilor E.ON și OMV. În ultimii ani, Corina Popescu a condus companiile de stat Transelectrica și Electrica. În anul 2016 a ocupat funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, în perioada cabinetul tehnocrat condus de Dacian Coloș.

Fuziunea celor trei filiale de distribuţie ale Electrica nu reprezintă o premieră, pe piaţa românească de energie. Spre exemplu, grupul german E.ON a fuzionat, în anul 2015, filiala de distribuție a energiei din Moldova cu filiala care se ocupă de distribuția gazelor în jumătatea de nord a țării, compania rezultată, purtând, din anul 2016, numele Delgaz Grid.

Şi grupul italian Enel deține tot trei filiale de distribuție în România (Banat, Dobrogea și Muntenia Sud, care include Bucureștiul). Din punct de vedere juridic, Enel încă nu a fuzionat filialele de distribuțiile, dar conducerea este unitară, numărul directorilor fiind în jur de zece.

1 COMENTARIU

  1. Simpt ca am un dejavu…
    Acum 6 luni o altă mare companie energetică „de stat” a procedat la fel și efectele întârzie să apară.
    Numai naivii cred într-o schimbare la astfel de companii controlate politic

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here