După ce și-a vândut pământurile către străini, România își scoate la „licitație” apele. LEGEA ACVACULTURII – Dovada vie că în România orice se poate vinde, în funcție de interes

2
9272

Reporter Sfin: România este în top 5 țări din lume care a vândut cele mai multe pământuri către străini.

Cetățenii străini au cumpărat în România un milion de hectare de teren agricol în mai puţin de doi ani şi jumătate de când s-a liberalizat piața funciară pentru cetăţenii din Uniunea Europeană.

Ritmul este ameţitor şi, dacă se va menţine, în mai puţin de 12 ani, tot terenul agricol românesc va fi în posesia lor.

Însă privatizarea României nu se oprește aici.

Ce urmează ?

Conform legii acvaculturii – un proiect legislativ aflat în dezbatere, următorul pas pe „agenda” României este reprezentat de privatizarea lacurilor, râurilor și a Mării Negre.

Ce părere aveți de această lege în calitate de auditor financiar?

Dr. Kristine Bago: Am studiat această propunere legislativă (SURSA: AICI.) și voi sublinia mai jos lacunele identificate de mine, dar voi explica și motivele pentru care aceasta este în totală neconcordanță cu legislația actuală a României.

SCOP

„„Art. 1 – (1) Scopul prezentei legi este de a asigura competitivitatea activitatii de acvacultura in contextul dezvoltarii durabile si de a contribui la cresterea economica a spatiului rural.”

Deci iată pornind de la scop, identificăm prima noțiune ce contravine:

  • 136 alin (3) din Constituție – Legea Fundamentală
  • 1 alin. (2), art. 3 alin. (1) din Legea 107/1996 – Legea Apelor

noțiune în care se dorește ca domeniul public al statului să își piardă caracterul de bun inalienabil și să intre în patrimoniul privat al operatorilor economici.

Iată, sub pretextul „dezvoltării”, dar nu a activității de acvacultura, ci a intereselor proprii ale unor figuri politice, se dorește privatizarea acestei activități și contribuirea la „creșterea economică”, dar nu a României, ci a unor „operatori economici” cu interese proprii, în defavoarea acestei țări, unde marea majoritate vrea să se îmbogățească prin metode ilicite, în loc de eforturi susținute prin muncă.

ELABORAREA

Art. 4 – (1) Elaborarea planului strategic național multianual pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii și a reglementărilor necesare pentru aplicarea acestuia sunt atributul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultura.”(ANPA)

Acest proiect de lege „strălucit” ar urma să fie elaborat de către ANPA.

Reporter Sfin: Dar cine este ANPA?

Dr. Kristine Bago: Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura (ANPA) este o instituţie publică centrală de specialitate de interes naţional, finanţată integral de la bugetul de stat, care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 48/2013.

Agenţia acoperă întreg teritoriul României, prin cele 4 filiale regionale: Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania.

În exercitarea funcţiilor sale, Agenţia are ca atribut principal elaborarea strategiei naţionale şi a reglementărilor specifice în domeniul pescuitului, acvaculturii, organizării pieţei produselor pescăreşti,precum şi controlul aplicării şi respectării acestora.

De asemenea, Agenţia are responsabilitatea pentru definirea şi implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, la acvacultură, la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti.

Poate credeți având în vedere cele de mai sus, că ANPA are un număr semnificativ de angajați, dar în realitate această „grandioasă” instituție funcționează cu doar, ATENȚIE, 26 angajați, conform ultimului an raportat. (2020)

„Eficiența” în persoană, ANPA vrea, pe lângă atribuțiile menționate mai sus, să preia și elaborarea programului de privatizare a activității de acvacultură.

Dar partea „comică” vine de abia acum, când liberalii care propun această lege – „soluție” salvatoare vizavi de creșterea economică, precum se menționează și în scopul legii, citat mai sus, sunt de fapt aceeași care anul trecut spuneau, ATENȚIE, că:

„ANPA nu are cum administreze lacurile din Dobrogea, peste 11.000 de hectare, având în vedere că această instituție are doar 26 de angajaţi. (de 20 de ori mai puţini ca cei ai ABADLAdministrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral)”, lansând astfel ipoteze precum că ANPA ar putea concesiona/închiria aceste bunuri către diferiţi privaţi interesaţi de afaceri în domeniu.

Reporter Sfin: Deci aceeași care spuneau anul trecut că ANPA nu are cum să administreze nici măcar lacurile din Dobrogea, vin acum și spun că ANPA este capabilă să se ocupe de toate lacurile, râurile și chiar cuveta Mării Negre, ocupându-se în acest sens de întregul proces de privatizare.

Dr. Kristine Bago: Da, pe principiul „interesul poarta fesul”, dar nu al românilor, ci al celor proprietate personală.

Reporter Sfin: Ce se dorește de fapt prin această lege?

Dr. Kristine Bago: Evident, ce se menționează în scopul acestei legi vizavi de creștere economică și dezvoltare rurală este doar„praf în ochi”.

Miza

Miza acestei legi, o constituie terenurile acoperite de apă (cuveta lacurilor și cuveta Mării Negre) precum și suprafețele de uscat rezultate în urma lucrărilor de îndiguire, prin diminuarea luciului de apă, proiectul de lege creând cadrul „legal”, dar neconstituțional având in vedere articolele invocate mai sus, privind patrimoniul statului – ce a facut obiectul (apriori acestei propuneri legislative) bunurilor ALIENABILE.

Prin acest proiect legislativ se încalcă și prevederile legislative actuale, dar și obiectul & utilitatea altei instituții a Statului – Administrația Națională Apele Române (ANAR) și implicit, a structurilor sale teritoriale, al căror principal scop este reprezentat de administrarea corpurilor de apă ce aparţin domeniului public al statului „cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 km2, malurile şi cuvetele lacurilor, precum şi apele subterane, apele maritime interioare, faleza şi plaja mării, cu bogăţiile lor naturale şi potenţialul valorificabil, marea teritorială şi fundul apelor maritime” conform art.3 alin.(1) din Legea 107/1996.

Reporter Sfin: Pe ce mizează acest proiect din punct de vedere legislativ?

Dr. Kristine Bago: Pe principiul – Legea românească: aceeași lege, dar nu pentru toți!

Proiectul legislativ se bazează într-un mod „ostentativ” doar pe câteva fragmente din legile în vigoare, având o interpretare ce lasă mult de dorit, deoarece paragrafele și aliniatele din legi NU se interpretează INDIVIDUAL, ci sunt COROBORATE cu celelalte informații și prevederi expuse în acestea.

Desigur, meseria de auditor financiar nu este egală cu cea de avocat, dar înglobează multe aspecte din aceasta.

Este un fel de coabitație ce există între cele 2 – un auditor financiar nu poate funcționa fără a cunoaște și fără a interpreta legile din aria sa de activitate, deci acesta ar trebui să fie obișnuit în acest sens cu aspectul legislativ și tot ceea ce rezidă din acesta.

PREAMBUL LEGISLATIV (pe care se bazează proiectul de lege)

Proiectul mizează pe „fragmente” din Legea Apelor și Legea Fundamentală, menționate mai sus, culese dupa bunul plac, de parcă am fi la „piață”:

  1. Art. 136 alin. (3) din Constituția României în temeiul căruia terenurile pe care sunt amplasate activele care definesc o amenajare piscicola nu sunt asimilate proprietății publice a statului, ci celei private a statului;
  1. Art. 3. alin (5) din Legea nr. 107 din 25 septembrie 1996 a apelor, cu modificările si completerile ulterioare, conform căruia pepinierele și crescătoriile piscicole nu aparțin domeniul public al statului;

INTERPRETAREA LEGISLATIVĂ CORECTĂ

Cum am spus mai devreme, aceste paragrafe nu pot fi interpretate individual, ci trebuie avut în vedere și celelalte paragrafe/aliniate din lege:

  • Pentru punctul 1 expus mai sus în preambulul proiectului legislativ:

Articolul 136 alin.(3) din Constituția României nu dispune, conform interpretării realizate subiectiv de către cei care au inițiat legea, ci exprimă exact contrariul, conform paragrafelor anterioare, care ar fi trebuit coroborate cu acesta: ”Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.”

  • Pentru punctul 2 expus mai sus în preambulul proiectului legislativ:

Faptul că inițiatorii legii au realizat o definiție a amenajărilor piscicole ca ”fiind ansamblul dintre un teren sau o zonă marină sau de apă dulce și activele piscicole amplasate pe acesta” NU este de natură a atrage aplicabilitatea excepției reglementată de art. 3 alin.(5) din Legea nr.107/1996, în sensul că o atare definiție nu poate schimba regimul juridic, stabilit prin art.136 din Constituție, al bunurilor enumerate la art.3 alin.(1) din Legea nr.107/1996, în acest sens prevalând Legea fundamentală asupra cadrului legal de exercitare a drepturilor și obligațiilor ce rezidă din acest aspect, în timp ce Legea Apelor are doar caracter definitoriu al acestei noțiuni.

A se vedea mai jos și art.3 din Legea 107/1996:

Lăcomia românească dusă la apogeu

Pentru a fi siguri că operatorii economici ce vor beneficia de această lege nu se vor „împiedica” de anumite constrângeri legislative existente, s-au hotărât să stabilească prin art.73 al proiectului, o teză de încheiere – un fel de „lovitură finală” pentru bunurile ce fac obiectul exclusiv al domeniului public al statului, culminând cu:

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă …. și alte prevederi contrare prevăzute în legi speciale”.

Reporter Sfin: Adică, mai pe românește, se abrogă tot ceea ce nu ne convine…

Dacă s-ar abroga și ipocrizia și lăcomia din politica românească, poate ar mai avea țara asta o șansă…

Dr. Kristine Bago: Ar mai fi de menționat că proiectul de lege al acvaculturii, a trecut deja de Senat și este acum în dezbatere la Camera Deputaților, deci „interesul” se pare că grăbește „procesul”...

În timp ce strămoșii noștrii au luptat și au aparăt aceste bunuri de interes național cu prețul vieții lor, după ce părinții noștrii au strâns din dinți, dar nu au vândut nimic, ca să ne lase nouă o avere cât mai mare, NOI nu suntem în stare să ne apărăm interesele în fața unora care le lezează în favoarea propriilor interese.

Felicitări România! 
Capitalul uman, pământurile, apele, le-ai vândut.

Mâine ce vei mai vinde? Aerul?

2 COMENTARII

  1. După ce am citit proiectul de lege, mi-am dat seama că manipulați, omiteți informații și schimbați sensul cuvintelor, astfel încât să iasă altceva. Adică mințiși cu nerușinare. Voiam să vă urmăresc pe Twitter, dar în condițiile astea, ce să mai urmăresc? Hai Pa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here