De curând, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), a lansat procedura pentru achiziţia de servicii de dezvoltare și implementare a soluției informatice, inclusiv furnizarea de echipamente și software de bază. Caietul de sarcini care face parte integrantă din Documentația de atribuire constituie ansamblul cerințelor minime obligatorii pe baza cărora se elaborează Propunerea Tehnică de către fiecare Ofertant, cuprinzând regulile de bază care trebuie respectate.
Până aici totul este în zona de normalitate având în vedere faptul că la nivelul Autorității contractante se implementează Proiectul” Sistem Național de management privind dizabilitatea-SNMD” Cod SMIS 2014+ 127682, care are ca obiectiv general: dezvoltarea și implementarea unei platforme naționale centralizate pentru colectarea, stocarea și distribuirea informațiilor referitoare la cazurile persoanelor cu dizabilități (adulți și copii cu certificate de încadrare în grad și tip de handicap sau care sunt la prima evaluare privind obținerea certificatului) către autoritățile publice centrale și locale, beneficiari individuali și parteneri instituționali.
Un proiect ambițios, poate la fel de ambițios ca cel semnat de Intrarom în urmă cu 11 ani…” Reforma Sistemului Judiciar din România”. Acesta a fost cel mai mare program dedicat strict unui sistem judiciar, din istoria Băncii Mondiale, ca valoare, complexitate și impact. În cadrul proiectului de Reformă, din cele 100 de contracte/proiecte care fac parte din Program, trebuia să fie implementat și sistemul RMS, proiect despre care am scris la vremea respectivă. Acesta reprezintă singura inițiativa de tip ERP, la nivel mondial, strict legată de sistemul judiciar eterogen al vreunui stat, atât din punctul de vedere al complexităţii cât şi din cel al impactului.
Pe scurt, un proiect istoric în cadrul unui program istoric, deși elementele sale de vizibilitate au fost relativ reduse, din diverse motive. Dintre cele 100 de proiecte ale Programului, sistemul RMS a fost un eşec, chiar dacă au existat mari aşteptări pornind de la complexitatea acestuia până la faptul că se anunţă a fi cu adevărat revoluţionar, nu numai pentru instituţiile judiciare ale statului român dar și ca precedent la nivel mondial. În urma licitaţiei organizate, contractul a fost atribuit consorțiului Intracom-INTRAROM.
Un eșec de impact internațional, generat de lipsa de implicare şi de resurse a furnizorului INTRAROM, dincolo de orice alte aspecte care țin de contracte, fluxuri financiare, respectarea sau nerespectarea unor promisiuni private, angajamente contractuale, indicatori de proiect sau alte lucruri care în lumina celor de mai sus, pot părea oarecum triviale, la nivel high-level, deși nu sunt absolut deloc, dacă ne raportăm la aspectele concrete, de zi cu zi, care impactează toate activitățile din cadrul ministerului.
Soluțiile propuse de INTRAROM, din categoria “fum, oglinzi şi fantezii”, au condus la un eșec răsunător care a costat o nimica toată”, peste 15 milioane de euro.
Destinația banilor încasați” pe fum, oglinzi şi fantezii” pot fi regăsiți în rechizitoriul 501/P/2016, prin care Intrarom a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală de multe zeci de milioane de euro după un model rotativ implementat cu multă minuţiozitate, exp.
(…) Aceasta, numai până în anul 2011, însă, proiectul a produs fonduri pană în anul 2015.
Probabil, miza ar putea fi, prescrierea faptelor din dosar
Cum s-ar fi putut realiza un proiect atât de important și ambițios când, din declarațiile martorilor din dosarul penal aflat pe rolul Tribunalului București, rezultă fară echivoc, faptul că sume importante, încasate de Intrarom de la Ministerul Justiției, au fost transferate către firme cu un comportament fiscal neadecvat? Mărturie a afirmațiilor noastre stau acordurile de recunoaștere făcute de Popazov Mihail și nu numai (dosar 3595/3/2017 respectiv dosarul 17588/3/2019). Deznodământul era previzibil atâta vreme cât Intrarom recepționa și plătea facturi de peste 2 milioane de euro la firme cu un singur angajat sau fără angajați, (DRAL CONTEXPERT, TUMMAR), când un contabil ocupa prin rotaţie poziții de expert contabil, auditor, manager de proiect (Mansec, etc), încasând sume considerabile, care, parțial, ajungeau mai de departe către firme colectoare, care scoteau banii în diverse moduri,” livrându-i”, apoi, destinatarilor reali.
Reprezentantul SC MANSEC CONSULTING SRL (firma radiată la data de 20.08.2013) a fost Dragoman Luisa care a îndeplinit următoarele poziții: asociat la SC TUMMAR SRL, una din societăţile prin care a fost intermediată achiziţia SC INTRAROM de la SC MANSEC CONSULTING SRL, reprezentant în cadrul contractelor derulate în relaţia cu SC INTRAROM SA atât pentru furnizorul SC MANSEC CONSULTING SRL cât şi pentru beneficiarul final SC TEHNO TEAM CONSTRUCT SILVER SRL, manager de proiect din partea SC TEHNO TEAM CONSTRUCT SILVER SRL, a realizat aplicaţii prin SC DRAL CONTEXPERT SRL, a prestat servicii de contabilitate, respectiv a deţinut/deţine certificat digital pentru toate societăţile analizate din lanţul acestor tranzacţii, în legătură cu SC INTRAROM SA.
Un exemplu: Sume plătite de Intrarom către Mansec și mai departe de Mansec catreTummar…
(…)
În tot acest context, ne întrebăm în mod justificat, dacă proiectul de la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), aflat în prim proces de selecție, la care, din nou apare Intrarom ca ofertant, nu va avea aceeași soartă ca a proiectului al cărui eșec este deja de notorietate.
Interesant este faptul că, din nou, avem un proiect finanțat prin Programul Operațional Competitivitate, Componenta 1SECȚIUNEA E-GUVERNARE ȘI OPEN DATA, Axa prioritară Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă, Operațiunea Consolidarea și asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața cetățenilor și întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental și a comunicării media, a Open Data și Big Data, Contractul de finanțare nr. 8/2.3.1/11.07.2019. Proiectul răspunde Strategiei naționale “O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități“, 2016-2020. Prin proiect, Instituția își propune să asigure implementarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilitități ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007.
Prin implementarea proiectului se urmărește îmbunătățirea și eficientizarea modului în care ANDPDCA și DGASPC-uri comunică, în mod bidirecțional, cu beneficiarii direcți (cetățenii) din domeniul protecției persoanelor adulte cu dizabilități.
Proiectul trebuie să sprijine activitatea strategică și decizională, la nivel național, în domeniul protecției persoanelor adulte cu dizabilități și va crea un cadru de colaborare și comunicare permanentă asupra situației dosarelor persoanelor adulte cu dizabilități, a centrelor rezidențiale și nerezidențiale, precum și a asistenților personali, a asistenților personali profesioniști și a însoțitorilor persoanelor adulte cu dizabilități, pe toate palierele (național și local), comunitatea locală (administrația publică locală), beneficiarii sistemului de protecție a persoanelor adulte și copiilor cu dizabilități, prin creșterea calității actului de protecție socială.
Un nou proiect, aceeași abordare, fără resurse umane proprii, prin împrumuturi de resurse din piața de profil în scopul calificării, cu aceleași vechi strategii de abordare a proiectelor. După semnare, dacă va fi cazul, subcontractări și iar subcontractări, înțelegeri dincolo de o concurență loială, acțiuni care, din experiențe proiectelor de la Loteria Națională și Ministerul Justiției, nu pot conduce la rezultatele menționate în documentația de licitație.
Cine îşi asumă acest risc major, pentru că în cazul Intrarom este foarte limpede:” lupul își schimbă părul dar năravul, ba”? Este interesant de constatat monopolul administrativ al familiei Dragoman în acțiunile trecute, prezente și, de ce nu, în cele viitoare… De asemenea este de analizat ce se dorește a nu fi făcut public, prin acoperire. Oare toată această şeherezada are legătură cu trimiterea în judecată a managerului grec, al Intrarom, NIKOLAOS DOUKAKIS?!
Poate va fi un proiect de referinţă dar ne vedem obligați de conjunctură să tragem un serios semnal de alarmă.
