Cele 37 de bănci din Romania au înregistrat, anul trecut, un profit total de peste 433 de milioane de lei, adică în jur de 960 de milioane de euro, faţă de puţin peste 1 miliard de euro – profitul băncilor din 2015
La finalul anului trecut, opt din cele 37 de bănci de la noi aveau statut de sucursale ale instituţiilor financiare internaţionale.
Băncile au înregistrat profit în ciuda faptului că, în contextul adoptării legilor privind conversia şi darea în plată, au constituit masiv provizioane şi au înăsprit creditarea
Sistemul bancar a ieşit pe profit şi în 2016, ce-i drept, în uşoară scădere faţă de anul precedent, după cum arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Activele nete au totalizat 393,9 miliarde lei (86,7 miliarde euro), faţă de valoarea din 2015 de aproximativ 377 miliarde de lei.
Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a spus, recent, în cadrul unui interviu, că anul 2016 a fost, pentru piaţa bancară, “primul an de revenire la o profitabilitate operaţională reală, pe care nu o mai avusese de ceva timp, mai ales că, după perioada de criză, am avut o perioadă destul de lungă de «pierdere» în sistem”.
Domnia sa a completat: “Chiar dacă această profitabilitate operaţională nu este încă la nivel european din punct de vedere al indicatorilor de rentabilitate, totuşi arată o revenire în teritoriul profitabilităţii, ceea ce este o veste bună pentru domeniu”.
Indicatorul de solvabilitate se cifra, la finalul anului trecut, la 18,33%, în scădere faţă de 19,6% – la cât se ridica în decembrie 2015. Rentabilitatea activelor (ROA) a fost, în 2016, de 1,1%, faţă de 1,24%, în anul precedent, potrivit informaţiilor BNR.
Sergiu Oprescu subliniază faptul că, anul trecut, sectorul bancar “şi-a reafirmat stabilitatea structurală”, precizând:
“Sistemul bancar şi-a reconfirmat, pe de o parte, nivelul foarte ridicat de capitalizare, indicatorul de solvabilitate fiind de circa 19%, la septembrie 2016, şi, pe de altă parte, lichiditatea imediată, de aproape 38%, aceasta fiind una dintre cele mai mari lichidităţi imediate din zona euro. Aceşti doi indicatori sunt importanţi pentru că arată nivelul de pregătire a sectorului bancar şi pentru a-şi îndeplini mandatul pe care îl are, şi anume de principal finanţator al economiei naţionale”.
La finalul anului 2016, rata medie a creditelor neperformante înregistrată de sistemul bancar s-a cifrat la 9,46%, de la 13,51% în decembrie 2015.
2016 a fost anul în care a continuat şi s-a accentuat partea de curăţare a bilanţurilor contabile, după cum a mai mentionat domnul Oprescu:
“Eu cred că 2016 se anticipa de la început ca fiind un an complex. Vedeam foarte multe influenţe la începutul lui 2016 care puteau să vină şi din factorii interni ai sistemului, dinspre zona de reglementare europeană sau naţională etc., dar şi din zona externă lui, întrucât la începutul anului trecut erau deja mai multe semnale cu privire la influenţele ce urmau să vină în sistemul bancar, unele dintre ele de natură legislativă.
La acestea se adaugă şi influenţele venite din zona geopolitică internaţională. Să nu uităm că au fost patru evenimente mari în cursul anului 2016 – Brexitul, alegerile din Statele Unite al Americii, alegerile prezidenţiale din Austria şi referendumul italian. Toate aceste elemente puteau să aibă o anumită influenţă asupra parcursului economic şi, ca atare, asupra sistemului bancar în 2016″.
În acelaşi timp, anul trecut a fost marcat de controversele şi dezbaterile care au avut loc pe marginea legilor privind conversia şi darea în plată.
Banca Naţională a României (BNR) şi băncile comerciale au prognozat că va avea loc un risc sistemic sever ca urmare a adoptării celor două legi, instituţiile financiare făcând provizioane masive şi majorând avansurile la creditele ipotecare.
Rezultatul nu a fost cel preconizat, Legea conversiei fiind declarată neconstituţională, iar în cazul Legii dării în plată, Curtea Constituţională a României (CCR) hotărând că debitorii trebuie să meargă în instanţă pentru a fi constatată impreviziunea. Judecătorii de la CCR au decis că băncile trebuie să renegocieze contractele de împrumut, în caz contrar acestea putând fi reconstruite de către instanţă la realitatea actuală.
În acest context, Sergiu Oprescu a spus:
“Eu cred că sentimentul cu care sistemul bancar a încheiat anul 2016 este unul pozitiv, în general. Iar optimismul cu care sistemul bancar se uită la economie se transferă, ulterior, în economie, prin activitatea de creditare, prin îndeplinirea rolului de principal finanţator al economiei. Este un optimism care se bazează pe încrederea pe care, încet-încet, încercăm să o construim între noi şi clienţi”.
Relaţia dintre bănci şi clienţii cu dificultăţi la plata ratelor se va derula în baza negocierii directe, este de părere domnul Oprescu, acesta precizand că “trendul este de negociere directă între bănci şi clienţi”:
“Noi nu putem să facem altceva decât să solicităm o accelerare a negocierilor şi utilizarea instrumentelor existente, cum ar fi CSALB (Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare)”.
Sistemul bancar urmează să implementeze sistemul IFRS 9, care, în opinia domnului Oprescu, va afecta sistemul bancar, întrucât, spre deosebire de vechiul sistem – IFRS 39 -, va avea o abordare diferită prin faptul că obligă băncile să constituie rezerve privind riscul de creditare încă de la acordare.
Sergiu Oprescu a explicat, recent, în cadrul unei conferinţe de presă: “IFRS 9 are o privire în viitor. Banca trebuie să analizeze fiecare credit şi să realizeze o provizionare timpurie, la începutul creditului, fapt care poate determina o cerinţă suplimentară de provizionare şi, implicit, cerinţe suplimentare de capital. IFRS 39 lua în calcul cerinţe de provizionare exclusiv determinate de evenimente de nerambursare, care ţin de trecut, şi materializate la momentul analizei. Este un exerciţiu complex care presupune analizarea fiecărui credit în parte”.
De asemenea, implementarea acestui nou sistem presupune costuri însemnate pentru bănci, care, potrivit domnului Oprescu, se vor regăsi în diminuarea marjei de profit a instituţiilor financiare.
Referitor la un nou exerciţiu AQR (Asset Quality Review), despre care se spunea încă de anul trecut că ar trebui realizat la nivelul sistemului bancar, şeful ARB a anunţat că încă nu are o perspectivă de timp pentru când va fi derulat acest test de stres sau dacă va fi desfăşurat în acest an: “Noi ne pregătim ca şi cum ar avea loc anul acesta, însă necesitatea lui scade în cazul în care se implementează IFRS 9”.
