În anii 60 Spania, Portugalia, Italia și Grecia și-au trimis intre 10 și 20% din populație la muncă în străînătate, în special în țările germanice dar și în Franța. După 10-15 ani de stat acolo, jumătate din aceștia s-au întors, jumătate au rămas în străinătate și au devenit diasporă în Europa.
Există o explicație economică legată de procentul celor ce se întorc sau nu acasă. Toate țările sudice au intrat în middle income trap. Au crescut economic până la 1500-1800 Euro venit net pe lună. Din acest punct s-au oprit din dezvoltare, fiindcă nu au putut să își duca economia către activități cu valoare adăugată ridicată.
Cel mai probabil că până în 2030 și în România veniturile medii vor ajunge la 1500 Euro pe lună ceea ce vă genera o mișcare inversă a celor care au plecat din motive pur economice. Principala dilemă este legată de modelul de dezvoltare post 2030. Vom reuși să atragem domenii de activitate care să creeze valoare adăugată ridicată, care să ne duca până în 2040 spre venituri medii de 2500 Euro net sau ne vom bloca la 1500, intrând și noi în capcana veniturilor medii?
Nu văd pe nimeni în societatea noastră să vorbească despre acest lucru sau să înceapă să se gândească la o strategie. Dacă nu vom reuși să ne reinventăm economic după 2030, jumătate din românii care au plecat din țară nu se vor mai întoarce niciodată.
