Ne regăsim din nou în perioada în care “banii nu au valoare”, iar se pare că țăranul român știe cum să-și investească banii și mai ales când să-i investească.
În weekend, am făcut un drum în Teleorman, drum pe care îl făceam o dată sau de două ori pe an, și am rămas surprins de fericire și șocat în același timp.
Țăranul român știe că vin vremuri grele și înțelege ce înseamnă o investiție. A făcut investiția potrivită la timpul potrivit.
Bunicii noștri de la țară știu că ne aflăm într-un moment în care banii nu au valoare și tind să cred, fără niciun fel de dubiu, că au transmis mai departe să se cumpere animale.
În ultimii 3-4 ani, nu am văzut atâtea vaci de când fac acest drum. În acest weekend am văzut peste 30 de vaci. Ultima dată când am făcut acest drum a fost la sfârșitul lui martie și nu știu dacă am văzut mai mult de 4 vaci de fiecare dată. În rest, doar turme de oi și capre.
Oamenii cu bani investesc în imobiliare, metale prețioase și animale la timpul potrivit.
Acum suntem într-o perioadă potrivită pentru investiții. Suntem în procesul de devalorizare al monedelor fiat și valoarea banilor fizici trebuie mutată în active, altfel vom pierde banii pe care i-am muncit.
Sancțiunile impuse Rusiei și conceptul unei noi monede BRICS+
Perspectivele monedei BRICS+ pe piața globală, în primă fază, vor fi limitate la țările BRICS+. Acest lucru se întâmplă deja în situația din Zimbabwe, care testează moneda digitală și token-ul (jetonul) susținute cu aur, iar rezultatele sunt transmise către conducerea Alianței BRICS+.
Scopul acestei noi monede BRICS+ este să ofere o alternativă la dolarul american, fără a-l înlocui, în același timp, se evită sistemul SWIFT, sancțiunile occidentale și datoriile către SUA.
Încrederea în noua monedă, precum și în noul sistem financiar, este esențială.
Cu cât cetățenii au mai multă încredere, cu atât vor folosi moneda digitală din noul sistem financiar. O astfel de imagine este deja în curs de dezvoltare și va dura peste 10 ani.
Acțiunile companiilor miniere de Aur și Argint nu reușesc să țină pasul cu metalele prețioase fizice.
Nu poate fi doar o coincidență faptul că băncile centrale au cumpărat aur fizic timp de 13 ani consecutivi, după două decenii în care au fost vânzătoare nete.
Pur și simplu nu cred în coincidențe, iar metalele prețioase, în perioadele de război, sunt vândute și nu cumpărate. Ceva nu se leagă.
Potrivit analiștilor UBS, această tendință de achiziții ale băncilor centrale este probabil să continue în contextul riscurilor geopolitice accentuate și a inflației ridicate la nivel global.
De fapt, decizia SUA de a îngheța rezervele valutare rusești în urma războiului din Ucraina poate fi un factor cu impact pe termen lung asupra comportamentului băncilor centrale, a afirmat banca.
Decizia SUA de a îngheța rezervele valutare rusești a împărțit taberele din economia interconectată la nivel global, iar ca rezultat, comportamentul băncilor centrale se datorează lipsei de încredere în dolarul american și se axează pe siguranță și încrederea pe care aurul fizic le-a oferit de-a lungul anilor în orice criză economică.
În ciuda unei perspective pozitive și a câștigurilor solide, acțiunile bursiere legate de aur, în special acțiunile bursiere ale companiilor miniere de dimensiuni mici, nu reflectă în totalitate performanța solidă a aurului.
O analiză mai detaliată a datelor din ultimii 30 de ani indică, într-adevăr, existența unei discrepanțe între prețurile aurului și evaluarea acțiunilor bursiere ale companiilor miniere de aur conform unui articol recent de pe MINING.COM
Valoarea companiilor miniere de aur este în principal legată de prețul aurului (adică cu cât este mai mare prețul, cu atât sunt mai mari profiturile lor). Cu toate acestea, tendințele recente nu reflectă acest lucru.
Aceasta se datorează faptului că acțiunile bursiere ale companiilor miniere de aur sunt totuși acțiuni la bursă, ceea ce înseamnă că mulți investitori le consideră încă o investiție în acțiuni, o clasă de active cu mai multe riscuri decât o investiție în mărfuri.
Orice investitor rațional evită să investească pe termen lung în acțiunile companiilor miniere de aur.
Durata de viață a unei mine noi de metale prețioase era în medie de aproximativ 19 ani, iar valorile acțiunilor bursiere ale unei companii miniere cresc inițial în timpul etapei de descoperire și explorare, pe măsură ce rezultatele forajelor sunt prezentate și generează entuziasm.
Cu toate acestea, la un anumit moment, investitorii de retail speculativi sunt tentați să-și vândă acțiunile de la bursă și să-și încaseze profiturile pe măsură ce entuziasmul generat de descoperire începe să scadă, iar necesitatea unor studii suplimentare pentru a evalua viabilitatea economică a depozitului mineral devine evidentă.
Ulterior, compania trece printr-un interval lung de așteptare în care trebuie să demonstreze investitorilor profitabilitatea minei și să obțină finanțarea necesară.
Acest lucru aduce cu sine un set complet nou de riscuri. Abia atunci când reușește să obțină finanțarea necesară pentru a implementa planul minier, investitorii care au deținut acțiunile respiră ușurați.
Faza de dezvoltare este momentul în care investitorii instituționali încep să apară, considerând mina o investiție valoroasă.
Cu toate acestea, pentru publicul larg, este mult mai dificil să înțeleagă detaliile industriei miniere și, cu atât mai mult, să determine momentul potrivit pentru decizia lor de investiții.
Doar o treime din rezervele unei mine ajung să fie prelucrate, iar durata de viață medie a minei a scăzut de la 19 la 12 ani.
Epuizarea rapidă a rezervelor și a calităților, accentuată de exploatarea selectivă a zonelor cu conținut mai mare de aur, va accelera scăderea producției de aur – o schimbare de direcție față de mulți ani de creștere anuală – poate chiar din acest an, cu siguranță ceva care se va întâmpla foarte curând.
În cazul argintului, piața a intrat deja într-o penurie de aprovizionare prelungită, de care ar putea dura ani să se redreseze.
Cele mai recente date furnizate de Institutul de Argint arată că cererea anuală de argint a crescut și ea cu 18% până la un nivel record de 1,24 miliarde de uncii, în timp ce oferta a stagnat în 2022.
Acest lucru a condus la al doilea an consecutiv de subofertă, de 237,7 milioane de uncii, care, potrivit Institutului de Argint, reprezintă “posibil cea mai semnificativă perioadă de deficit pe care l-a înregistrat vreodată”.
În anii ’70, fiecare uncie de aur epuizată era înlocuită cu 2,6 uncii de aur nou. Astăzi, pentru fiecare uncie de rezervă epuizată, doar jumătate de uncie este descoperită.
Exploatarea selectivă a redus în mod evident durata de viață a minelor existente. Potrivit Scotiabank, durata de viață medie a minelor pe care le acoperă a scăzut de la 19 ani la 12 – cea mai scurtă durată în ultimii 30 de ani.
Aurul din Emiratele Arabe Unite indică o creștere anuală de 3,7% până în 2030.
Emiratele Arabe Unite domină consumul de aur în Orientul Mijlociu, iar sectorul bijuteriilor din această țară a avut un rol crucial în atingerea acestui succes.
În ultimul an, consumatorii din întreaga națiune au achiziționat în total 46,9 tone de aur, înregistrând o creștere impresionantă de 38% în comparație cu anul 2021.
Cetățenii țărilor BRICS+, care au acumulat aur de-a lungul anilor, au transmis de la generație la generație toată cantitatea strânsă, inclusiv educația de a menține obiceiul de cumpărare în mod regulat activ.
Începând cu anul trecut, cetățenii BRICS+ au început să acumuleze argint în mod masiv.
Consider că activele moderne (criptomonedele) sunt doar o distragere a atenției de la adevăratele bogății ale lumii (metalele prețioase).
Dubai are planuri de investiții pentru a deveni “Orașul Aurului”.
Apelul chinez pentru reforma pieței internaționale a argintului
La începutul săptămânii, a fost publicat un articol în China Bai News care adresează necesitatea unei reforme a pieței internaționale a argintului.
Autorul evidențiază în mod explicit utilizarea excesivă și neechitabilă a instrumentelor derivate pe hârtie de către COMEX și piața LBMA din Londra pentru a menține valorile aurului și, în special, ale argintului, la niveluri de preț încă suprimate.
China a declarat public că dorește să reformeze piața internațională a argintului, bănuiesc că înființarea Consiliului Mondial al Argintului (World Silver Council), în martie anul acesta, din India (alianța BRICS+) nu a fost o coincidență.
Prețul spot al argintului s-a încheiat săptămâna în jurul valorii de 24,30 dolari/uncie la licitație, în timp ce prețul spot al aurului s-a încheiat la 1.960 dolari/uncie la licitație.
Raportul Aur-Argint a scăzut la 80 de la 85 (80 de monede de argint se pot schimba cu 1 monedă de aur).
China se pare că nu vede cu ochi buni prețul actual al argintului și cu siguranță va oferi un suport major pentru reevaluarea prețului argintului.
Singapore aderă în alianța BRICS+
Avocatul și bancherul de investiții James Rickards a declarat că în luna august țările BRICS+ (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud și alte țări invitate) se vor întâlni pentru a anunța o nouă monedă BRICS+ legată de aur.
În ansamblu, primul trimestru al anului 2023 a fost cel mai puternic trimestru din istorie în ceea ce privește achizițiile de aur ale băncilor centrale, acestea cumpărând un total combinat de 228 de tone.
Singapore fiind noul campion în arena achizițiilor de aur, numai în primele trei luni ale anului 2023, Singapore a cumpărat uimitoarea cantitate de 68,7 tone de aur sub formă de lingouri, făcând din Singapore cel mai mare cumpărător de aur al băncilor centrale din lume pentru primul trimestru.
Doar din această faptă consider că Singapore va adera la alianța BRICS+ și cred că au ajuns deja la un acord în mod neoficial.
Bursa Internațională de Aur din Shanghai și rolul său în de-dolarizare
S-a demonstrat de către analistul independent al pieței de aur Jan Nieuwenhuijs că tranzacționarea aurului în renminbi pe Bursa Internațională de Aur din Shanghai poate fi comparată cu tranzacționarea aurului offshore pe piața lingourilor din Londra în dolari americani.
Astfel, Bursa Internațională de Aur din Shanghai face parte din ambițiile Chinei de a internaționaliza renminbi-ul în detrimentul dolarului.
Luna trecută, agenția de știri rusească TASS a raportat că națiunile BRICS lucrează la o monedă comună pentru plățile internaționale.
“Ideea creării unei monede comune, deși probabil aș numi-o o unitate de plată în cadrul țărilor BRICS, circulă și este discutată. Avem și propuneri privind utilizarea activelor financiare digitale susținute de active reale, cum ar fi monede stabile ancorate în aur” – a declarat Ministrul Finanțelor al Rusiei, Anton Siluanov.
Aceste monede stabile ancorate în aur probabil reprezintă aurul deținut în seifurile Bursei Internaționale de Aur din Shanghai, la Moscova sau în alte orașe din Brazilia, Africa de Sud sau India.
Timpul ne va spune dacă națiunile BRICS vor materializa acest nou sistem de plată care integrează aurul și dacă Bursa Internațională de Aur din Shanghai va fi utilizată mai mult de jucătorii internaționali.
Subevaluarea Argintului – un metal prețios cu o cerere ridicată care devine din ce în ce mai rar
Creșterea viitoare a cererii de argint pentru panourile fotovoltaice ar putea fi, pe lângă criza dolarului american, principalul catalizator care va determina creșterea valorii argintului la nivelul sutelor de dolari per uncie.
Din suma totală a argintului produs pe an, face parte și argintul reciclat; industria reciclării metalelor prețioase este în creștere (lucru bun pentru companiile de reciclare de metale prețioase listate la bursă).
Scris de Eduard A. Gherghe pentru Raportul de Aur.
