Valentin Lazea: Băncile centrale ar trebui să le reamintească politicienilor că nu prin stimulente se rezolvă crizele, ci pe calea grea a reformelor

0
1145

Politicile de stimulare monetară adoptate de către marile bănci centrale ale lumii nu și-au atins scopul declarat, pentru că banii eliberați prin aceste politici nu au fost absorbiți în economie, din cauza faptului că atât populația, cât și firmele sunt supra-îndatorate, susține economistul-șef al Băncii Naționale a Românei (BNR), Valentin Lazea.

“Politicile monetare neconvenționale au apărut în urma unui diagnostic greșit pus de economiști acestei crize prin care încă trecem. Aceștia au spus că trecem printr-un deficit de cerere, iar politicile de stimulare vor rezolva criza. De ce diagnosticul este greșit? Pentru că această criză are la bază supra-îndatorarea. Toate sectoarele sunt supra-îndatorate: și gospodăriile, și companiile, și băncile, și statele. Și atunci când lumea este supra-îndatorată, poți să arunci bani și cu elicopterul, că nu rezolvi problema”, a explicat Lazea în cadrul unei conferințe de specialitate, precizând că vorbește în nume personal.

Acesta a detaliat cele două dimensiuni ale politicii de QE (quantitative easing), cea care afectează dobânda, respectiv prețul banilor, și cea care afectează masa monetară (cantitatea).

“Prin acestea s-a încercat, de către marile bănci centrale, să se rezolve această criză. Pe de altă parte, acestea au recunoscut că prin acțiunile lor nu pot înlocui reformele structurale, ci doar să câștige timp pentru guverne să realizeze aceste probleme. Însă, în 4 — 5 ani nu s-a făcut nimic în sensul reformelor, iar băncile centrale nu numai că nu au stopat aceste măsuri și nu au avertizat că întorc foaia, ci le continuă și chiar fac mai mult”, a adăugat Lazea.

În opinia sa, “băncile centrale ar trebui să le reamintească politicienilor că nu așa se rezolvă crizele, ci pe calea grea a reformelor structurale”.

Economistul a analizat și obiectivele, declarate și nedeclarate ale acestor decizii ale băncilor centrale. Obiectivele declarate vizează stimularea creșterii economice și combaterea deflației, iar cele nedeclarate se referă la reducerea datoriilor și la creșterea prețurilor unor active, în special a celor bursiere.

Lazea consideră că primul obiectiv, acela de stimulare a creșterii economice prin reducerea dobânzilor nu a funcționat, pentru că aceste canale comerciale dintre bănci și economie sunt blocate, având în vedere că, din cauza supra-îndatorării, toată lumea este ocupată să își plătească datoriile, nu să consume mai mult.

În ceea ce privește teama de deflație, oficialul BNR a spus că aceasta este alimentată de către cei care pierd din acest fenomen, în detrimentul celor care ar putea câștiga.

“Deflația este prezentată ca fiind un fel de monstru cu șapte capete, cel mai rău lucru care se poate întâmpla. Să ne amintim că, în secolul XIX, și cât a fost etalonul aur, acesta nu era decât un instrument de reechilibrare a economiei. Cine câștigă și cine pierde din deflație: câștigă vârstnicii, pierd tinerii, câștigă consumatorii, pierd producătorii, câștigă salariații, pierd angajatorii, cei care economisesc câștigă, pierd cei care se împrumută. Deci care este problema? Este clar că cei care ar câștiga sunt mai mulți, dar habar nu au de acest lucru. Și atunci cei care pierd, fiind mai uniți și mai vocali, dau tonul în dezbaterea publică și spun: Vai, ce rău o să ne fie !”, a spus economistul.

Al treilea motiv al dobânzilor reduse, și cel mai important în opinia lui Lazea, este cel legat de reducerea datoriei publice și private.

‘Se spune foarte mult despre datoriile statelor, care sunt de 90% — 100% din PIB, și foarte puțin despre cele private, care sunt spre 200%. În aceste condiții, orice creștere de dobândă de politică monetară este distrugătoare pentru finanțele publice. Chiar și Germania, cu o datorie publică de 80% din PIB, dacă ar crește rata dobânzii la euro cu un punct procentual, ar trebui să pună deoparte 0,8 puncte procentuale din PIB suplimentar pentru plata dobânzilor. Nu mai vorbim de Grecia, Portugalia și așa mai departe”, a subliniat Lazea.

În viziunea acestuia, al patrulea obiectiv al acestor măsuri este creșterea prețurilor unor active, adică “să îi facă pe oameni să se simtă mai bogați”, în mod artificial.

“Lumea nu își mai ține banii la bancă, se duce cu ei pe bursă, crește prețul caselor, deci crește sentimentul de avuție sporită. Problema cu aceste politici este că duc la bule speculative, dar se pare că acest lucru este acceptat. A doua problemă cu aceste politici este că ele cresc disparitățile, cei bogați devin și mai bogați, și astfel sunt răsplătiți cei care au stat la origine crizei”, a menționat Valentin Lazea, ca susține, totodată, că cele patru scopuri fie nu sunt atinse, fie sunt perverse.

Referitor la suplimentarea cantitativă a banilor, Lazea a spus că această operațiune trebuie să aibă în spate garanții, însă, acestea fiind limitate, există riscul ca băncile centrale să accepte garanții din ce în ce mai îndoielnice.

Economistul BNR a susținut, de asemenea, că și economiștii au avut partea lor de vină, pentru că au susținut această politică de stimulare monetară, unii din dorința de a deveni celebri, alții din interesul de a servi politicul.

 Sursa: OraNoua.ro

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ