Preşedintele Putin, al cărui mandat se încheie în anul 2024, solicită modificări ale constituție menite să diminueze puterea succesorului său la Kremlin. Acesta propune limitarea ocupării primei poziţii în stat la două mandate şi posibilitatea ca Parlamentul să aleagă candidații pentru funcţia de prim-ministru.

0
1178

Vladimir Putin a propus o serie de modificări ale constituției Rusiei, care ar limita puterea unui potențial succesor, după plecarea sa din funcţie, în anul 2024, indicând că ulterior este posibil să ocupe postul de prim-ministru al Rusiei sau de membru în consiliul de stat al guvernului.

Într-un discurs televizat, ţinut în fața unor înalți funcționari, Putin a sugerat modificarea constituției Rusiei pentru a limita, în viitor, dreptul de ocupare a funcţiei de președinte la două mandate. Demn de menţionat este faptul că Vladimir Putin se află în cel de-al patrulea sau mandat. Pe de altă parte acesta a propus înmultirea cerințelor pentru viitorii candidați la președinție și posibilitatea de a permite parlamentului să aleagă candidații pentru funcţia de prim-ministru și pentru cele de membri ai cabinetului. Toate aceste măsuri, este evident că vor duce la slăbirea puterii președintelui, aşa cum se prezintă aceasta, acum.

Puţin a prezentat aceste măsuri ca reprezentând o schimbare semnificativă a Constituţiei Rusiei și a solicitat organizarea unui referendum național, primul din anul 1993, pentru a le confirma. Un oficial de la Kremlin a declarat, la numai o oră de la discursul preşedintelui, că un referendum ar putea fi pregătit de îndată ce propunerile de modificare a constituției vor fi formulate oficial, in documente.

Margarita Simonyan, șefa postului de televiziune Russia Today, a scris că „efectiv, puterea din Rusia se va transfera către parlament”. Observatorii mai puțin creduli văd mişcarea preşedintelui Putin ca fiind o încercare de a pune bazele tranziției puterii după 2024, când, în conformitate cu Constituția, acesta ar trebui să renunțe la președinție după ce a îndeplinit două mandate de șef de stat al Rusiei.

„Rezultatul principal al discursului lui Putin este simplu… Cât de idioți sunt toți cei care au spus că Putin va pleca în 2024?”, a scris Alexei Navalny, un lider vocal al opoziției rusești.

Puţin, în vârstă de 67 de ani, conduce Rusia începând cu anul 2000, devenind cel mai longeviv lider, de la Stalin pană în prezent. Ce intenţionează acesta să facă, după 2024, rămâne cea mai importantă întrebare politică, a țarii. O altă întrebare legitimă este cea legată de persoana celui pe care Putin îl va numi ca succesor.

Alexey Makarkin, de la Centrul pentru Tehnologii Politice, un grup de strategie de la Moscova, a declarat că modificările constituționale propuse de Putin reprezintă o încercare de planificare a  tranziției în 2024 și de reducere a accentului pus pe cel care îi va fi succesor, făcând rolul acestuia  mai puțin important.

“Președintele nu va fi la fel de dominant, ca Putin, prin urmare numirea succesorului său nu va fi o decizie atât de crucială”, a spus Makarkin.

Puțini sunt cei care se așteaptă ca Putin să se retragă din viața publică, după 2024. Acesta ar putea deveni din nou prim-ministru, așa cum a făcut în 2008, sau ar putea să urmeze modele politice din țări precum Kazahstan, unde fostul președinte Nursultan Nazarbayev a renunțat la președinție, anul trecut, dar a rămas șef al consiliului de securitate și al partidului de guvernământ.

„Este încă devreme să spunem ce rol va avea Putin”, a continuat Makarkin. O opțiune, a menționat acesta, ar fi rămânerea ca șef al Consiliului de Stat, corpul inalților oficiali cărora li s-a adresat astazi (miercuri, 15 ianuarie 2020). „Observațiile lui Putin au transmis un semnal semnificativ că acesta nu va rămâne președinte după încheierea actualului mandat”, a mai spus Makarkin.

Putin şi-a întrerupt şirul mandatelor de preşedinte în anul 2008, într-o perioadă tumultuoasă în care Rusia a purtat un război în Georgia, s-a confruntat cu o creștere masivă a protestelor anti-Kremlin și nu a reușit să blocheze intervenția NATO în Libia. În 2012, Putin a revenit în funcţia de preşedinte iar înlocuitorul său temporar, Dmitry Medvedev, nu a mai fost văzut ca un succesor viabil, pe termen lung.
Rusia urmează să organizeze alegeri parlamentare în anul 2021, iar amendamentele propuse arată cât este de importantă, pentru preşedintele Putin, deținerea unei majorităţi loiale în Duma de Stat, mizând pe relaţia pe care o are cu Rusia Unită, partidul de guvernământ al țării.
În pofida faptului că s-a bucurat de o largă susținere din partea Rusiei Unite, Putin a refuzat repetat să îşi asume rolul de lider al partidului. Rusia Unită a fost adesea ţinta nemulțumirii publice, iar popularitatea partidului a scăzut sub 35%, după ce, anul trecut, Putin a anunțat reformele sistemului de pensii.
Așteptările faţă de discursul de miercuri al preşedintelui, care a fost transmis pe mai multe ecrane uriaşe instalate în capitala Rusiei, au fost deosebit de mari.
Discursul s-a concentrat puternic pe tema sărăciei și a sprijinului social, Putin promițând pensii mai mari şi ajutor suplimentar pentru familiile cu copii, în efortul de a crește rata natalității țării.
Cu toate acestea, planul preşedintelui pentru viitoarele modificări constituționale s-a bucurat de cea mai mare atenție. În discursul său, Putin a mai spus că viitorii candidați la președinție, judecătorii și șefii agențiilor federale, nu ar trebui să dețină cetățenie străină sau permise de rezidență în alte ţări.

***După discursul preşedintelui Putin, guvernul de la Moscova a demisionat.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here