1,5 milioane de contracte de muncă, dintre cele şase milioane încheiate la nivel naţional, sunt la nivelul salariului minim pe economie. Cine sunt şi unde muncesc cel mai prost plătiţi angajaţi din România, pe baza datelor guvernamentale.
Un sfert dintre toate contractele de muncă din România sunt încheiate la nivelul salariului minim pe economie, potrivit unui studiu realizat de Insitutul Naţional de Cercetare în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCMPS).
6,2 milioane de contracte
“În luna octombrie 2016, numărul de contracte de muncă active raportate de Inspecția Muncii era de 6.260.755, din care contracte de muncă la normă întreagă 5.154.145. Dintre acestea, contractele la nivelul salariului minim erau de circa 1.500.000 (între 1.541.126 și 1.563.770, respectiv între 24,6% și 25% din total contracte active)”, se arată în cercetare.
Din luna mai a acestui an, salariul minim brut pe economie este de 1.250 de lei pe lună, potrivit unei decizii guvernamentale. La acest brut, angajatul primeşte un salariu net de 925 de lei pe lună. Aşadar, circa un sfert dintre toţi angajaţii din România câştigă mai puţin de 1.000 de lei pe lună, “în mână”.
Pe baza datelor din cercetarea citată mai sus, se poate face un fel de portret robot al angajatului care câştigă 925 de lei pe lună, în acest moment.
Femei în general, de peste 35 de ani
În primul rând, contractele de muncă pe salariul minim sunt mai frecvente în cazul femeilor decât al bărbaţilor: numărul de femei plătite cu 925 de lei pe lună este cu 260.000 mai mare decât cel al bărbaţilor. “Din totalul contractelor active la salariul minim, 621.171 erau pentru salariați de sex masculin (43%), iar 879.080 erai pentru salariați de sex feminin (57%)”, se arată în cercetare.
Pe grupe de vârstă, procentual, cele mai multe contracte de muncă active la salariul minim sunt în grupa mare de vârstă 35-54 de ani: 56% din total.
Pe grupe ocupaționale, ponderea cea mai mare a contractelor active la salariul minim în total contracte active sunt în clasele de muncitori necalificați, potrivit cercetării.
Industria prelucrătoare, comerțul și construcțiile
Trei grupe mari de activităţi economice grupează majoritatea angajaţilor plătiţi cu salariul minim: industria prelucrătoare, comerţul şi construţiile. “Contractele de muncă active la nivelul salariului minim se poziționau dominant în activități economice precum industrie prelucrătoare (361.195 contracte, respectiv 23,4%), comerț (334.088 contracte, respectiv 21,7% din total), construcții (162.907 contracte, respectiv 10,6%)” se arată în cercetare. Aşadar, cele trei ramuri grupează 55% din toţi angajaţii plătiţi cu salariul minim.
Există unele ocupaţii unde nu salariul minim este o raritate, ci, dimpotrivă, un salariu mai mare decât cel minim. “Ocupațiile care înregistrează cea mai mare pondere a contractelor la salariul minim în total contracte sunt acar (81,5%, respectiv 1850 contracte), ofițer de punte (81,2%, respectiv 238 contracte), agent de securitate (80,1%,respectiv 82684 contracte)”, se mai arată în cercetare.
Cei de la INCMPS au mers şi mai în detaliu cu cercetarea, şi au identificat şi activităţile economice din grupele mari unde sunt cele mai multe contracte de muncă încheiate la nivelul salariului minim: în top sunt activitatea de bodyguard, transportator şi muncitor în industria textilă.
Sindicatele vor 1.450 brut
“Pe activități ale economiei naționale, cele care concentrează cele mai multe contracte la salariul minim sunt activități de protecție și gardă (102.276 contracte active la salariul minim), transporturi rutiere de mărfuri (93.360 contracte active la salariul minim), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (58.372 contracte active la salariul minim), fabricarea pâinii (35.710 contracte active la salariul minim), activități de curățenie a clădirilor (13.632 contracte active la salariul minim), exploatare forestieră (10.974 contracte active la salariul minim)”, se mai arată în cercetare.
După majorarea din primăvară, Guvernul a avut mai multe runde de discuţii cu partenerii sociali pe tema salariului minim brut, sindicatele cerând o majorare a acestuia de la 1.250 de lei la 1.450 de lei. Puteţi citi aici ultimele variante de negocieri.
