Coaliţia pentru Dezvoltarea României atenţionează că nu va susţine măsurile fiscale propuse recent de Guvern, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc“

0
507

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), este o organizaţie care reuneşte asociaţii de business din aproape toate domeniile de activitate.

«Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010“, a declarat, într-o conferinţă de presă, Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

„Opriţi terapia de şoc“, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral“ faţă de aceste măsuri.

Guvernul a lansat în urmă cu două săptămâni, în dezbatere publică, o serie de măsuri fiscale, între care se numără mărirea la un milion de euro a plafonului până la care IMM-urile vor plăti impozit pe cifra de afaceri (1%), scăderea de la 39,25% la 37,25% a contribuţiilor sociale, la care se adaugă mutarea CAS de la angajator la angajat, splitarea plăţii TVA şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei. Niciuna din aceste măsuri nu este agreată de reprezentanţii CDR.

„Am înţeles acest mesaj, că economia nu mai poate creşte cu salarii mici, şi suntem gata să mărim salariile, dar nu printr-o măsură administrativă care nu a fost discutată cu noi şi nu are un studiu de impact. Ca întreprinzător, este problema mea dacă măresc sau nu salariile, trebuie să fiu lăsat să îmi urmez logica. Creştem salariile, dar mai întâi să creăm sursa din care să facem asta“, a mai spus Florin Pogonaru. Referindu-se la mutarea CAS din sarcina angajatorului în a salariatului, reprezentanţii CDR au arătat că această măsură va induce costuri suplimentare angajatorilor, contrazicând teza oficială potrivit căreia ar fi o măsură neutră pentru angajator şi o oportunitate pentru angajat de a-i creşte salariul.

Premierul Mihai Tudose a participat săptămâna trecută la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, patronatele dând asigurări că trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat nu va reduce salariile angajaţilor. Premierul Mihai Tudose şi ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, au reiterat ideea că trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat nu vor afecta salariile nici în mediul privat, nici în sectorul public. „Am vorbit cu mediul de afaceri, salariile vor creşte. Mediul de afaceri mi-a spus că e o oportunitate de a-şi plăti mai bine oamenii“, a declarat şeful Executivului.

„Patronatele au apreciat că este vorba despre o măsură foarte bună, sindicatele s-au pronunţat pentru păstrarea actualei legislaţii în ceea ce priveşte plata contribuţiilor pe salarii“, se arată într-un comunicat al Guvernului. De asemenea, creşterea salariului minim la 1.900 de lei începând de anul viitor, potrivit obiectivelor programului de guvernare, a fost agreată de reprezentanţii sindicatelor şi nu a întâmpinat opoziţie din partea celor ai patronatelor.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României are doar câteva din organizaţiile membre care au participat şi la Consiliul Naţional Tripartit, astfel că se consideră neconsultate de către Guvern în legătură cu noul pachet fiscal, respingând măsurile astfel propuse.

AmCham Romania, Camera de comerţ americană , apreciază că impactul bugetar negativ generat de pachetul de măsuri fiscale anunţat de Guvern, de aproximativ 5 miliarde lei în anul 2018 şi între 3 şi 4 miliarde în anii 2019 – 2020, poate conduce la frânarea unei evoluţii sustenabile a economiei. În plus, pachetul de măsuri ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori, precizează instituţia, într-un comunicat.

„Considerăm că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea/reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, cercetare, etc. care să susţină dezvoltarea României“, arată AmCham.

Între propunerile cu cel mai amplu impact este mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. „Deşi motivaţia şi beneficiile acestei modificări continuă să fie neclare, sunt evidente implicaţiile negative la nivelul pieţei forţei de muncă, atât în termeni de costuri salariale, cât şi prin revenirea la unele tratamente fiscale discriminatorii între diverse categorii de contribuabili. Asftel de factori vor încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii şi implicit vor accentua impactul bugetar negativ, creând presiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă. Industria IT, una dintre cele mai performante industrii cu are un aport însemnat la PIB-ul României, va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare“, arată comunicatul.

Cu privire la impozitul pe profit, organizaţia consideră că termenul de intrare în vigoare mult prea apropiat în raport cu stadiul pregătirii pentru implementarea ATAD (Anti-Tax Avoidance Directive, a Comisiei Europene). „Având în vedere impactul la nivelul finanţării investiţiilor se justifică o reanalizare a acestei propuneri în sensul creşterii pragului de deductibilitate. Complexitatea unor mecanisme precum regulile legate de societăţile controlate de entităţi străine sau taxarea la ieşire, impun alocarea unei perioade suficiente de pregătire, adecvată nivelului incipient de educaţie fiscală cu privire la aceste concepte în România, pentru a evita dificultăţi la nivelul contribuabililor în etapa de implementare“.

Deşi prezentate drept măsuri de stimulare a creşterii economice, unele dintre măsuri, precum impozitul pentru microîntreprinderi raportat la cifra de afaceri, ar putea avea un efect contrar. Având în vedere structura companiilor din România după cifra de afaceri – 80% din companii au cifra de afaceri sub 1 milion de euro – activitatea acestora ar putea fi impactată în mod negativ din punct de vedere financiar, de aceea credem că se impune ca măsura să fie opţională. Considerăm că este nevoie de o analiză aprofundată pentru a evalua riscul de noi insolvenţe din rândul acestei categorii de societăţi, precum şi impactul asupra gradului de colectare a veniturilor bugetare.

Aceste măsuri multiple intervin la scurt timp după introducerea mai multor modificări de politică fiscală, în acelaşi regim de adoptare rapidă, ceea ce creează instabilitate şi confuzie în mediul de afaceri cu privire la impactul al acestor măsuri precum şi cu privire la procedura lor de implementare.

În viziunea AmCham România, atât frecvenţa modificărilor fiscale adoptate în regim de urgenţă, cât şi impactul financiar şi administrativ, îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanţa economică şi în economia în ansamblu, afectând competitivitatea economică a ţării şi capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabilă a economiei româneşti.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ