Pe scurt, praful. În 2024 am scris că “salariile profesorilor vor fi ce-au fost și chiar mai mici decât atât.” Hai că ușor-ușor îmi iese și această predicție, ca multe altele. Ce arată datele INS despre câștigul salarial mediu – atenție, câștigul salarial, nu salariul de bază – adică despre suma cu care pleacă profesorul în buzunar în funcție de cât muncește? Statistica ne spune că veniturile din invățământ au revenit unde erau, adică profesorii au fost puși la locul lor. Sau la colțul lor. După ce veniturile lor au crescut accelerat în urma grevei din 2023, depășind dinamica câștigului salarial mediu pe economie, ele au înghețat ulterior, ceea ce a restabilit poziția socială a profesorilor. Ca să fiu mai precis, câștigul salarial mediu din învățământ a ajuns în prezent (noiembrie 2025) chiar mai mic în raport cu câștigul salarial mediu din România decât era în noiembrie 2020. La vremea respectivă, profesorii câștigau cu 8% mai mult decât media salariatului român; acum câștigă doar cu 4% mai mult. Evident, constatăm și erodarea puterii de cumpărare. Salariul real a crescut în 2023 și 2024, dar a scăzut în 2025 și continuă să scadă în prezent. Ca putere de cumpărare, câștigul salarial din învățământ a fost în noiembrie 2025 cu 2% mai mare decât în noiembrie 2020. Doar cu 2% mai mare. O ilustrare perfectă a creșterii economice pauperizante la care m-am referit din când în când. Fiindcă trebuie să amintesc că creșterea economică, creșterea PIB real a fost de 15% în perioada 2021-2025. Însă după cum se vede venitul mediu net REAL a crescut doar cu 2%. Mai simplu spus, 5 ani de stagnare. Creșterea economică nu se reflectă nici pe de parte proporțional în creșterea puterii de cumpărare a majorității salariaților din România deoarece nu este o creștere incluzivă, ci se bazează pe practici extractive, pe măsuri de “lansare” și “relansare”, adică pe diferite scheme de îmbogățit băieții deștepți, de la subvenții pentru mașini electrice (prin care eu, iobag în România, am îmbogățit China și Dacia-Renault) până la programe de lucrări publice inventate din pix. Ca să revin la învățământ, probabil până la vară venitul real al profesorilor va mai scădea cu niște procente bune (prețurile cresc în fiecare lună), ceea ce le va coborî spre nivelul din 2021. Și uite așa ne tot furăm căciula, tot o ținem în măriri și înghețări, în greve și armistiții. Zbucium cât cuprinde, progres zero. Progresul este zero deoarece România este o țară defectă, un stat eșuat, am explicat un pic anterior, nu mai detaliez acum. Ar trebui să avem meritocrație în educație, ar trebui să vedem șuturi în fund pentru plagiatorii neamului, fiindcă dacă nu le dăm un șut în fund ei ajung să facă legile și să chinuie poporul. Ar trebui să avem concurență, nu slujbe pe viață. Și ar trebui să avem salarii mai mari care să atragă oamenii buni, nu ciurucurile. Ar trebui ca educația să reprezinte o prioritate, dar asta este o Fata Morgana.
