Ultimele date statstice indică că în jur de 3.500 de angajaţi prestează pentru firmele lor prin intermediul unei societăţi sau a unui PFA şi nu prin contract de muncă. Oamenii au declarat că, dacă nu acceptau această variantă, ar fi fost concediaţi.
Într-o anchetă realizată de Institutul Naţional de Statistică în al doilea trimestru al anului trecut, se arată că aproximativ 3.500 de români au devenit lucrători pe cont propriu (PFA, societate comercială, intreprindere independentă etc., fără salariaţi) la cererea angajatorilor lor, care vor astfel să scape de plata impozitelor pe salarii.
Numărul reprezintă o mică parte (0,2% din cei peste 1,7 milioane de persoane care desfăşurau activităţi independende) dintre patronii şi lucătorii pe cont propriu intervievaţi în cadrul anchetei, aceştia declarând că au fost nevoiți să ȋnceapă o activitate independentă deoarece fostul angajator le-a cerut să ȋşi desfăşoare activitatea ȋn acest mod.
“Este vorba despre situații în care salariaţilor li s-a cerut să aleagă între a fi concediaţi sau a-şi începe o afacere/activitate pe cont propriu (PFA, firmă), urmând sa lucreze în continuare, în aceleaşi condiţii, la fostul angajator, dar în baza unui contract comercial sau civil (de prestări servicii) în locul unui contract de muncă. Ponderile au fost foarte apropiate atât pe sexe cât şi pe medii de rezidenţă”, explică specialiştii INS.
De altfel, activitatea acestui tip de lucrător pe cont propriu se poate observa şi în ponderea celor care au un singur client. Este vorba despre peste 167.800 de persoane, adică 9,6% dintre persoanele care lucrează pe cont propriu.
De asemenea, un procent de 2,5% dintre lucrătorii pe cont propriu au declarat că nu au salariaƫi deoarece clienţii lor le cer să desfăşoare personal activitatea. Ponderea patronilor şi lucrătorilor pe cont propriu care lucrau pentru un singur client avea valori mai ridicate în mediul urban (12,5% faţă de 8,8% în rural), iar cei care aveau între 2 şi 9 clienţi înregistrau o pondere mai mare în rural (21,0% faţă de 18,7% în urban). Aproape trei sferturi dintre aceste persoane (74,5%) lucrează în industrie, servicii sau construcţii.
În rest, din datele INS reiese că cei mai mulţi lucrători pe cont propriu sunt bărbaţi (70,5%), locuiesc în mediul rural (81,0%) şi lucrează în agricultură (74,5%), motivul principal în luarea deciziei privind începerea unei activităţi independente fiind acela că nu şi-au găsit de muncă.
Totodată, 13,4% dintre respondenţi susţin că activitatea independentă este o practică obişnuită în domeniul lor de activitate, în timp ce pentru 11% acest lucru a fost decis pentru că ei continuă un business de familie, iar 7,9% sunt independenţi pentru că şi-au dorit un program de lucru flexibil. Pentru 7,1% dintre respondenţi s-a ivit ocazia potrivită.
Pe grupe de vârstă, cea mai mare pondere în totalul persoanelor care desfăşoară activităţi independente o deţineau persoanele de peste 55 de ani (33,2%). tinerii sub 25 de ani reprezentau doar 4,2%. Există însă diferenţe destul de mari între patroni (lucrătorii pe cont propriu cu cel puţin un salariat) şi lucrătorii pe cont propriu în ceea ce priveşte distribuţia acestora pe grupe de vârstă. Dacă în categoria patronilor, ponderea cea mai mare era deţinută de cei între 35 şi 44 ani, în cazul lucrătorilor pe cont propriu, cea mai mare pondere o aveau cei de peste 55 de ani.
