Cum a ajuns Palatul Ştirbey să fie scos la vânzare
Compania Bucharest Arena, ce are în acţionariat foşti angajaţi din Secretariatul General al Guvernului, cumpără în 2006 domeniul şi Palatul Ştirbey de la moştenitorii familiei Ştirbey, într-o tranzacţie de 9 milioane de euro.
Planul acţionariarilor era să dezvolte pe domeniul Ştirbey un hotel, o sală polivalentă dar şi restaurante, ceea ce nu s-a mai concretizat, în condiţiile în care la finalul lui 2019 compania intra în faliment.
“Domeniul Ştirbey este extrem de generos, are potenţial turistic, se poate construi aici un hotel, un centru de recuperare, preţul este foarte tentant. Raportat la potenţialul domeniului, preţul este mai mult decât accesibil”, potrivit lichidatorului Euro Insol, companie controlată de Remus Borza.
Domeniul Palatului Ştirbey este cel mai vast domeniu pentru evenimente din România, cu o istorie care începe în secolul al XIX-lea. Construcţia palatului a început în anul 1850 la ordinul lui Barbu Dimitrie Ştirbey, domnitor al Ţării Rmâneşti, şi a durat până în anul 1863. Domeniul se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare, din care 18 hectare reprezintă un parc cu copaciseculari (arbori de peste 400 de ani), lac interior şi deschidere către lacul Buftea. Celebrul Palat Ştirbey a fost scos la vânzare de lichidator la un preţ de pornire de 8 milioane de euro, potrivit unui anunţ public realizat de Euro Insol, lichidator judiciar al debitoarei Bucharest Arena, compania care deţine palatul şi domeniul Ştirbey. Licitaţia publică va avea loc la data de 29 iunie la sediul Euro Insol din Bucureşti.
Datele publice arată că acţionarii companiei Bucharest Arena sunt în prezent Valerian Mareş (fostul proprietar al firmei Producţie Ardealul), cu un pachet de 29,83%, Staicu Ilie Olteanu, cu un pachet de 29,83%, Dan Octavian Cociş (fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului în perioada 2001-2004), cu 19,89%, Emil Pop, cu 19,89% şi Cristian Vladimir Singer, cu 0,55%, potrivit datelor de pe confidas.ro.
Şeful ANAF anunţă controale masive la persoanele fizice: de la mare la mic
Şeful ANAF, Lucian Heiuş, anunţă controale masive la persoanele fizice care fac evaziune fiscală: „Îi vedem aproape în fiecare săptămână, cu opulenţa pe care o afişează, pentru că hoţul dacă nu se laudă cu ce a furat nu e hoţ. Vom începe de la cel mai mare până la cel mai mic”
El afirmă că în ultimii 10-11 ani controalele s-au făcut „într-un ritm foarte timid”, circa 630 de decizii de impunere în perioada menţionată, iar media de impunere fiind de aproximativ
100.000 de euro.
„Mergem, vedem cât a declarat şi ce impozit a plătit, vedem cât a acumulat, avem o discuţie cu contribuabilul, justifică, încearcă să spună de unde a avut bani să-şi cumpere 20 de apartamente când el a avut venituri fiscalizate de 10.000 de euro… Dacă nu şi le poate justifica, facem diferenţa, impozităm cu 16% şi calculăm accesoriile aferente pe fiecare an în parte”, adaugă şeful ANAF.
El precizează că va direcţiona „mai mult de jumătate din capacitatea de control la persoanele fizice (…) spre aceşti 561.000 de persoane la care există diferenţe cumulate de 20 de miliarde de euro”.
„Nu vom sări nimic. Vom începe de la cel mai mare până la cel mai mic. Acesta e glonţul de argint pe care-l poate folosi fiscul din România împotriva celor care nu înţeleg că trebuie să-şi plătească taxele şi impozitele. (…) Îi vedem aproape în fiecare săptămână, cu opulenţa pe care o afişează, pentru că hoţul dacă nu se laudă cu ce a furat nu e hoţ. (…) Nu cred că, dacă în urma acestor controale vom găsi diferenţe şi cineva vine şi spune că în anii 90 a cărat blugi cu Dacia şi de atunci are un milion puşi deoparte cineva o să-l creadă sau că are bani de la bunica că a săpat cu plugul în grădină şi a găsit o găleată de aur. Trebuie să oprim acest flagel al acestor oameni care fură, fac evaziune, nu-şi plătesc taxele , dar ne sfidează pe toţi şi ajung să mai fie şi exemple pentru tânăra generaţie”, mai spune Heiuş.
