Presiunea pentru înăsprirea regimului vizelor acordate cetățenilor ruși revine în centrul agendei europene, după ce mai multe state membre au susținut reluarea demersurilor pentru limitarea accesului foștilor și actualilor membri ai armatei ruse în Uniunea Europeană. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat că există un sprijin larg pentru interzicerea vizelor pentru foștii combatanți ruși și pentru reguli mai restrictive aplicate turiștilor ruși.
Declarația a fost făcută după reuniunea informală a miniștrilor de Externe desfășurată la Wicklow, în Irlanda. Potrivit lui Kallas, statele membre consideră că politica de acordare a vizelor trebuie analizată și din perspectiva securității europene, nu doar ca o chestiune administrativă sau turistică.
Interdicția pentru combatanți a fost redusă în negocierile privind sancțiunile
Discuția are la bază al 21-lea pachet de sancțiuni adoptat de Uniunea Europeană în luna iulie. În propunerea inițială, Comisia Europeană urmărea să împiedice statele membre să emită vize persoanelor implicate în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Forma finală a măsurii a fost însă mai restrânsă, după opoziția Franței și Italiei. Cele două guverne au avertizat că o interdicție generală ar putea pune o presiune considerabilă asupra consulatelor, obligate să verifice individual situația solicitanților. În plus, deciziile de respingere ar putea genera litigii și ar complica procedurile administrative.
Textul adoptat creează, în forma actuală, un temei juridic pentru refuzarea vizelor de scurtă ședere solicitanților care au servit în forțele armate ruse după declanșarea războiului din Ucraina. Măsura nu a intrat încă efectiv în vigoare. Aplicarea ei a fost amânată până la adoptarea mecanismelor necesare pentru punerea în practică, iar Comisia Europeană ar urma să prezinte aceste reguli de implementare în octombrie.
Această etapă va fi esențială pentru modul în care interdicția va fi aplicată de autoritățile naționale. Statele membre vor trebui să stabilească proceduri de verificare, criterii de evaluare și modalități de contestare a deciziilor consulare, într-un domeniu în care responsabilitatea administrativă rămâne în mare măsură la nivel național.
Incidentul de la Leipzig a amplificat preocupările de securitate
Dezbaterea a căpătat un nou impuls după tentativa de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig din Germania. Guvernul german a atribuit oficial Moscovei incidentul, iar cazul a readus în discuție posibilitatea utilizării vizelor de intrare în spațiul Schengen de către persoane suspectate de activități ostile.
Presa germană a relatat că unul dintre suspecți ar fi intrat în spațiul Schengen cu o viză emisă de Italia, deși avea antecedente penale în statele baltice. Informația nu a fost confirmată sau infirmată de autoritățile germane, iar Kallas a subliniat că acest lucru trebuie clarificat de Berlin.
Șefa diplomației europene a spus însă că, dacă informația se confirmă, cazul ar demonstra riscurile asociate modului în care sunt acordate vizele. În opinia sa, documentele de călătorie pot deveni un instrument exploatat de persoane care intenționează să desfășoare acțiuni ostile pe teritoriul Uniunii Europene.
Mai mulți miniștri de Externe au ridicat problema în cadrul reuniunii de la Wicklow. Kallas a legat discuția despre vize de intensificarea atacurilor ruse asupra Ucrainei și de acuzațiile privind activități de sabotaj în Europa. Ea a susținut că statele membre nu ar trebui să trateze separat securitatea Ucrainei și securitatea propriilor cetățeni.
Un grup de 11 state cere reguli comune mai stricte
În ultimele luni, 11 țări europene au cerut înăsprirea regulilor pentru vizele acordate turiștilor ruși și interzicerea accesului pentru actualii și foștii combatanți ai armatei ruse. Statele respective invocă riscuri de securitate despre care susțin că au crescut pe fondul războiului și al acuzațiilor privind operațiuni de sabotaj pe teritoriul european.
Politica de acordare a vizelor nu este gestionată în totalitate la nivelul Uniunii Europene, ceea ce face ca adoptarea unor reguli uniforme să necesite acord politic între statele membre. Diferențele dintre practicile consulare naționale au devenit astfel una dintre principalele dificultăți ale unei eventuale interdicții europene.
Potrivit lui Kallas, mai multe guverne au semnalat că vizele turistice ar fi fost folosite în unele cazuri pentru facilitarea unor acte de sabotaj. Ea speră că incidentul de la Leipzig și alte amenințări atribuite Rusiei vor convinge statele care s-au opus până acum unor restricții mai dure să reconsidere această poziție.
Disputa nu se referă doar la accesul turiștilor ruși în Europa. Implementarea unor criterii comune ar putea influența activitatea consulatelor, procedurile de control la frontiere și gestionarea contestațiilor depuse de solicitanții respinși. Până la prezentarea regulilor de aplicare de către Comisia Europeană, amploarea reală a restricțiilor și impactul lor asupra sistemului european de vize rămân neclarificate.
