Sub mandatul de negociator al lui Puşcaş, ţara noastră a încheiat toate capitolele privind aderarea la UE şi a obţinut 50 de perioade de tranziţie pentru România. În urma negocierilor finalizate de Puşcaş, la 25 aprilie 2005, Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu au semnat tratatul de aderare la UE, aderare finalizată la 1 ianuarie 2007.
Criticile referitoare la perioada post-aderare au fost formulate de Vasile Puşcaş cu ocazia unui scurt interviu acordat site-ului euractiv.com.
Conform fostului negociator şef, de când ţara noastră a aderat la UE, în ianuarie 2007, guvernele care s-au succedat nu au reuşit să finalizeze toate măsurile privind integrarea efectivă în blocul european, deşi există presiuni puternice în ţară din partea mediului de afaceri şi societăţii civile.
Vasile Puşcaş a precizat: “Din 2004 încoace, din nefericire, guvernele nu s-au angajat foarte mult să implementeze politicile UE. Guvernele succesive, nu un guvern specific, atât conservatorii, cât şi social-democraţii, au urmat acelaşi model de politică a UE în interiorul ţării”.
Una dintre cauze, în opinia lui Puşcaş, ar fi o implicare prea slabă a Comisiei Europene “în monitorizarea şi găsirea de modalităţi prin care să sprijine punerea în aplicare a politicilor UE în cadrul noilor state”.
Referitor la ce s-a întâmplat din 11 decembrie 2016 încoace, Vasile Puşcaş a spus că numirea a trei guverne diferite, conduse de social-democraţi în România, într-un an, arată că este necesară o schimbare serioasă.
Puşcaş a declarat: “Este un semnal că oamenii doresc o schimbare reală, nu simulează schimbarea. Este o presiune puternică spre schimbare şi, bineînţeles, politicienii nu sunt foarte fericiţi pentru că sunt aleşi pe termen scurt şi interesaţi în primul rând în campaniile politice, mai degrabă decât în dezvoltarea de strategii pe termen lung”.
În opinia fostului negociator şef pentru aderarea României la UE, în acest moment în ţara noastră, pe plan politic, nu există niciun partid care să propună o “a treia cale”.
De aceea Puşcaş susţine că schimbarea va veni de la trei grupuri sociale:
*antreprenorii micilor companii locale care interacţionează cu piaţa europeană,
*managerii cu experienţă în afaceri internaţionale
*tinerii “care încep să înţeleagă că trebuie să facă parte din dialogul privind viitorul UE şi viitorul României în acest cadru”.
În privinţa statutului ţării noastre în UE, fostul negociator şef a respins ideea că România este un membru de clasa a doua, marginalizat.
“Poate avem politicieni de clasa a treia, dar nu suntem membri de clasa a doua. România are încă un potenţial puternic”, a afirmat Vasile Puşcaş, pentru euractiv.com.
Domnia sa a mai spus că politicienii români nu au reuşit să dea Bucureştiului o voce reală în elaborarea politicilor UE.
“Chiar şi acum, procesul decizional european în România nu este foarte bun. Dar cred că noile grupuri profesionale sociale şi politice vor schimba acest lucru rapid “, a adăugat Puşcaş.
Vasile Puşcaş s-a referit şi la următoarele alegeri europene, care vor avea loc în mai 2019 şi care vor avea o pondere deosebită în România, deoarece vor testa ratingurile politice înainte de alegerile prezidenţiale programate tot anul viitor.
El a menţionat că ţara noastră nu are partide eurosceptice, dar există “o mulţime de grupări eurosceptice în principalele partide politice” şi în timpul preşedinţiei UE de şase luni, din ianuarie până în iulie anul viitor, “unul dintre rezultatele pozitive va fi clarificarea poziţiilor şi orientarea lor spre Vest, la nivelul UE”.
Conform acestuia, oamenii aşteaptă o viziune din partea instituţiilor şi a liderilor, iar marea problemă cu care se confruntă Uniunea Europeană este că nu are, în prezent, o conducere puternică şi valoroasă.
