Vara anului 2026 a fost a treia cea mai caldă înregistrată la nivelul Europei, însă vestul continentului a traversat un sezon fără precedent în ceea ce privește persistența și intensitatea temperaturilor extreme. Potrivit raportului Copernicus, temperaturile din această regiune au fost cu 2,5°C peste media perioadei 2016-2025.
Mai mult de jumătate din suprafața Europei a fost afectată de un nivel „foarte puternic” de stres termic, asociat unor temperaturi resimțite de peste 38°C. În 17 zile, mercurul a trecut de 30°C pe cel puțin 60% din teritoriul Europei de Vest. În 2003, un alt an cunoscut pentru valurile de căldură, acest fenomen fusese consemnat în 11 zile, iar în 2025 în numai șapte zile.
Vestul Europei a stabilit și un record pentru numărul zilelor cu stres termic „foarte puternic”: 13 în vara acestui an. Valurile de căldură au început încă de la sfârșitul lunii mai și au continuat până în septembrie, extinzând presiunea asupra infrastructurii, agriculturii și serviciilor publice mult dincolo de perioada obișnuită a sezonului cald.
Căldura a afectat sănătatea, agricultura și energia
Impactul temperaturilor extreme nu s-a limitat la disconfortul resimțit de populație. Episoadele repetate de caniculă, seceta și incendiile de vegetație au produs efecte în lanț asupra sănătății publice, culturilor agricole, transporturilor și sistemelor energetice.
Raportul estimează că valurile de căldură au contribuit la moartea a zeci de mii de persoane în Europa și au provocat pierderi semnificative în agricultură. În anumite zone, temperaturile ridicate au dus chiar la oprirea unor centrale electrice, ceea ce arată vulnerabilitatea infrastructurii energetice în perioadele în care cererea pentru răcire crește, iar resursele de apă se reduc.
„Consecințele au depășit cu mult recordurile de temperatură, afectând disponibilitatea apei, sistemele energetice, transporturile, ecosistemele și sănătatea oamenilor”, a declarat Samantha Burgess, climatolog la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.
Seceta a coborât debitele râurilor la minime istorice
Presiunea climatică s-a reflectat și în evoluția apelor. Râurile europene au înregistrat cele mai scăzute debite de vară din ultimii peste 30 de ani, în timp ce temperaturile de la suprafața mărilor europene au atins niveluri record.
Combinația dintre temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor a creat condiții deosebit de favorabile pentru extinderea incendiilor de vegetație. Până la sfârșitul lunii septembrie, flăcările afectaseră aproximativ 680.000 de hectare în Europa, cea mai severă situație de acest tip consemnată de oamenii de știință.
Incendiile au adăugat un risc important pentru sănătatea populației. Particulele fine eliberate în atmosferă au fost cu 30% peste media ultimelor două decenii, ceea ce a amplificat expunerea comunităților din zonele afectate, inclusiv a persoanelor vulnerabile și a celor cu afecțiuni respiratorii.
Specialiștii consideră că frecvența și intensitatea în creștere a fenomenelor extreme indică schimbări importante ale climei europene. Pentru limitarea riscurilor asociate temperaturilor ridicate, climatologii și medicii recomandă extinderea spațiilor verzi, crearea unor zone de umbrire în jurul clădirilor și modernizarea sistemelor de răcire din spitale, școli și centrele de îngrijire.
Aceste măsuri devin relevante nu doar pentru protejarea sănătății, ci și pentru funcționarea orașelor și a infrastructurii economice în perioadele în care căldura, seceta și incendiile se manifestă simultan.
