Uniunea Europeană a decis să reducă volumul emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 55%, până în anul 2030. În urma intenselor negocieri, Polonia a obţinut câteva concesii

0
1095

Uniunea Europeană a stabilit obiectivul climatic până în anul 2030. Șefii de stat și de guvern ai ţărilor membre au convenit, vineri dimineața, după mai mult de opt ore de negocieri intense, reducerea volumului emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 55%, în următorii 10 ani. Anterior, Uniunea Europeană avusese o ţintă de reducere a emisiilor cu 40% față de anul 1990. „Am ajuns la un acord. Europa este un pionier în protecția climei”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului Europei, într-o postare pe Twitter, cu o zi înainte de a avea loc a cincea conferința aniversară a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Primul ministru polonez Mateusz Morawiecki a blocat acordul, mai multe ore, în timpul nopții, solicitând o sumă de bani suplimentară pentru realinierea economiei poloneze. Inițial, alături de Polonia s-au aflat Cehia și Ungaria, pentru ca, în cele din urmă, să rămână singură împotriva celorlalte 26 de state. Economia Poloniei este în continuare puternic dependentă de energia pe bază de cărbune.

Pachetul Corona în valoare de 1,8 trilioane de euro, pe care șefii de stat și de guvern l-au decis în cele din urmă, joi, când au ajuns la un compromis cu Ungaria şi Polonia, oferă ajutor pentru o realiniere economică. Aceasta are in vedere masuri de protectie a mediului. Nu în ultimul rând, Pachetul include şi fondul pentru tranziţie în valoare de 17,5 miliarde de euro, Just Transition Fund. Polonia a solicitat, suplimentar, creșterea fondului de modernizare, care este finanțat din comerțul cu emisii al Uniunii Europene și care va oferi aproximativ 14 miliarde de euro, între anii 2021 și 2030, pentru modernizarea sistemelor energetice din țările din Europa de Est: România, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Slovacia, țările baltice, Ungaria și Polonia. Cercurile diplomatice sunt de părere că Polonia deja a implementat mai multe schimbări în acest sens iar „bugetul Uniunii Europene nu este sac fără fund”.

Preşedintele Charles Michel a precizat într-un proiectul de concluzii ale Consiliului European că „tehnologiile de tranziție”, aşa cum este energia nucleară, pot juca un rol important în atingerea obiectivului climatic.

Cancelarul Angela Merkel a promovat acest obiectiv de reducere a volumului emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 55%. După compromisul asupra pachetului Corona, acest acord reprezintă un al doilea succes al președinției Consiliului German, care va preda Portugaliei conducerea rotativă a Uniunii Europene, la sfârșitul lunii decembrie. Președintele francez Emmanuel Macron a militat, la rândul său tot pentru ţinta de 55%. „Trebuie să ne sporim angajamentele pentru anul 2030”, a spus Macron. „Asta este ceea ce se așteaptă de la Europa.”

Iniţial, militanţii pentru sănătatea planetei au cerut fixarea unei ţinte de reducere a emisiilor de 65% susţinând că aceasta este singura modalitate prin care pot fi atinse obiectivele climatice stabilite prin Acordul de la Paris. Parlamentul European, la rândul său, a votat în octombrie o reducere cu 60% a emisiilor. Deputatul ecologist Michael Bloss a criticat decizia liderilor Uniunii Europene: „Mă uimeşte cât de puțin ne bazăm pe știința în această criza climatică, pe care o traversăm”.

Dacă situația nu ar fi atat de deprimantă, s-ar putea spune cu ușurință că obiectivele Consiliului European sunt extrem de generoase. Iată cele mai importante dintre acestea: obiectivele climatice, disputa bugetară, criza sanitară, relația cu Turcia, relația cu Statele Unite ale Americii și mai presus de orice, Brexitul. Deciziile pe care Uniunea Europeana va trebui sa le ia, îi vor modela evoluţia pe termen lung, atât pe plan intern, cât și pe cel extern. Unitatea și solidaritatea membrilor Uniunii sunt esentiale, aceasta fără să excludă faptul ca inerent vor apărea si interese conflictuale. Recenta blocadă bugetară cuzată de conflictul cu Ungaria și Polonia pe tema impunerii mecanismul statului de drept, demonstrează din plin acest lucru.

Rezolvarea unei asemenea dispute nu poate fi găsită decât pe baza unui compromis la care, de cele mai multe ori nu este ușor de ajuns. În astfel de situaţii este nevoie de multă bunăvoință și de o atitudine corectă față de Uniunea Europeană și de partenerii săi. După ce a convenit asupra unei declarații suplimentare, ministrul de externe al Ungariei, recunoscut pentru exprimarile sale bombastice,  și-a declarat țara câștigătoare. Ungaria a „luptat”, alaturi de Polonia, pentru pachetul bugetar, făcând uz de dreptul său de veto, însă când se pune problema unui câștigător, în Uniunea Europeană, înseamnă că există și perdanţi. Cine sunt acestia?

Înainte de summit, nu era sigur dacă statele Uniunii Europene vor fi capabile să convină asupra unui acord privind noul obiectiv. Comisia Europeană a propus obiectivul de 55%, iar cancelarul federal, Angela Merkel, l-a susținut. La fel şi președintele francez, Emmanuel Macron.

Cu toate acestea, mai multe țări din Uniunea Europeană au dorit noi angajamente de ajutor financiar pentru tranziția energetică, pentru că statele din estul Europei încă depind, în mare masură, de energia pe bază de cărbune.

Acordul reprezintă doar un pas către neutralizarea efectelor emisiilor de gaze, în Uniunea Europeană, până în anul 2050. Este necesară, printre altele, renunţarea rapidă la tehnologiile pe bază de combustibili fosili şi trecerea la cele bazate pe electricitate verde, trecerea la vehicule fără emisii și renovarea a milioane de cladiri. Toate aceste planuri vor avea nevoie de investiții consistente, in valoare de multe miliarde de euro. Susținătorii proiectului considera ca acesta va aduce prosperitate prin restructurare a economiilor care vor avea deschisă oportunitatea crearii de noi locuri de muncă.

Pe de altă parte, decizia Uniunii Europene nu pare sa fie suficientă pentru militantii si organizatiile de mediu. „Pentru a putea să scădem temperatura globală cu 1,5 grade, în Uniunea Europeană ar fi necesară o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 65%”, a declarat Martin Kaiser, seful departamentului de politici climatice al Greenpeace Internaţional. De asemenea, Sven Giegold europarlamentar german, membru al Partidului Ecologist, a declarat că „Statele Uniunii Europene și-au stabilit in mod colectiv, noua țintă, dar nu au avut in vedere si  stabilirea unor obiective climatice naționale”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here