Acum, după ce Curtea Constituțională a declarat și ordonanța care mărește impozitele și taxele pe clădiri, terenuri, mașini auto, ca fiind constituțională,
putem trage câteva concluzii:
1) Pensionarii care provin din clasa de mijloc (care a avut venituri salariale între 3.000 și 10.000 mii de lei brut) au puterea de cumpărare cea mai lovită de pachetele de măsuri fiscale. Față de situația din anii anteriori, acest grup de pensionari plătește în plus 10% contribuția socială la sănătate pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei; mai mult, baremul de 3000 de lei a rămas neschimbat, deși în anul trecut am avut o inflație mare, iar în acest an suntem aproape de 10%. Dacă am cumula efectul inflației asupra baremului de 3000 de lei, atunci acest barem ar trebui ridicat la 3.600-4.000 de lei;
2) Sectorul privat care furnizează bunuri publice (sănătate, educație, cultură) va suporta din plin mărirea impozitelor și taxelor locale pe clădiri, și terenuri, în timp ce instituțiile de stat care furnizează același gen de bunuri publice sunt exceptate nu numai de la plata acestor impozite, dar și de la costul amortizării echipamentelor tehnologice folosite (echipamente medicale de exemplu, foarte costisitoare-computer tomograf, RMN etc.. ; de aceea, nu este de mirare că găsim astfel de echipamente finanțate din bugetele publice și din fonduri europene care stau nefolosite sau sunt întreținute necorespunzător).;
3) Sectorul privat cu investiții mari, în special în infrastructura energetică, de comunicații și IT, care este supus în continuare la impozite aberante de genul, impozitului pe cifra de afaceri și ”taxa pe stâlp”.
Unde s-a poticnit reforma? Exact acolo unde trebuie anihilată coteria trans-politică din administrația publică, locală și centrală, și din companiile cu capital de stat.
În rest, numai de bine!
